Armata Chineză, cunoscută și ca Armata Populară de Eliberare a Republicii Populare Chineze, pregătește susținerea dezvoltării economice a țării prin crearea de echipamente militare, dar și de strategii, care să-i permită să concureze și chiar să învingă colosul militar american.
Cea mai mare provocare a armatei chineze este să poată face față, sau mai bine zis, să poată ataca flota de super-portavioane americane care pot oricând să navigheze în apropierea coastelor chineze, fără ca flota sau aviația chineză să fie capabilă să le atace cu succes.
Criza taiwaneză din 1995-1996 a scos în evidență și mai mult imposibilitatea chinezilor de a face față americanilor pe mare. Prezența sfidătoare a grupărilor navale din jurul super-portavioanelor americane în Marea Chinei de Sud, dar și în largul coastelor chineze scot în evidență și mai mult acest decalaj de tehnologie militară.
Dornică să recupereze, China a apelat la tactici specifice orientale disimulându-și intențiile.
Primul pas a fost achiziția unui portavion sovietic nefinalizat, transferat Ucrainei, de către un om de afaceri chinez pentru a-l transforma în cazino. Remorcat timp de doi ani din Marea Neagră, prin jurul Africii, până în șantierele Dalian, acesta a devenit primul portavion chinez sub numele de Liaoning. Devenit recent operaţional, portavionul este primul dintr-o listă de cinci portavioane pe care chinezii și-au propus să le dețină, copiind modelul inițial sovietic.
Al doilea pas a fost înzestrarea Corpului II artilerie cu rachete balistice anti-navă model DF-21D. DF-21 are capacități tehnico-tactice evidente care îi permit să lovească navele de mari dimensiuni, inclusiv super-portavioanele americane, obligându-le pe acestea să opereze de la o distanță de peste 1700 km în largul coastelor chineze. Se pune astfel problema resetării „Primului lanț de apărare al Taiwanului”, fapt care afectează grav strategiile de apărare ale insulei.
Tensiunile în creștere din Marea Chinei de Sud scot și mai mult în evidență dorința Chinei de a se arăta ca o mare putere navală, reținută încă, dată fiind diferența tehnologică, dar capabilă să ducă lupta împotriva celor mai importante flote în largul propriilor coaste. Dată fiind dezvoltarea economică și mai ales tehnologică chineză, cu certitudine vom asista în viitorul nu foarte îndepărtat la o resetare a balanței de putere în Asia – Pacific, superioritatea navală americană urmând a fi serios contestată prin introducerea unor echipamente de contracarare eficiente.
Întrebarea care se pune este dacă puterea de la Beijing va dori să-și proiecteze forțele la distanțe apreciabile de coastele Chinei în zone de interes strategice, va fi flota lor capabilă să susțină acest efort? Sau China va da un rol pur defensiv flotei sale de portavioane?
Citiţi şi:
China, Rusia şi SUA sunt într-o cursă a înarmării cu armament militar dotat cu inteligenţă artificială
China a cerut Statelor Unite să înceteze «acţiunile militare periculoase»…
yogaesoteric
9 februarie 2018