Progresiștii nu au putut transforma oamenii în turnători și cenzori așa cum au făcut bolșevicii, frații lor întru ideologie
Măsurile luate de către gigantul american Facebook împotriva „știrilor false” (o diversiune inventată de rețeaua progresisto-soroşistă mondială) nu funcționează, arată un studiu al Universității Yale, citat de Politico.
Facebook folosește acum fact-checkers, redactori specializați care marchează știrile false. Mai exact, la fiecare știre de acest gen apare o caracterizare de genul „disputată de către verificatori terți”. Numai că această marcare este cam degeaba. Potrivit studiului, numai 3,7% dintre participanți au fost mai susceptibili să își corecteze judecățile și să considere „false” știrile declarate de Facebook ca fiind „false”.
Pe de altă parte, cercetătorii au constatat, în special în cazul suporterilor lui Donald Trump și a tinerilor sub 26 de ani, că marcarea poveștilor respective drept „știri false” face ca aceștia să creadă mai mult în știrile declarate de Facebook ca „false” sau „neverificate”.
Dezinformări pe bandă
Datorită volumului imens de știri vehiculat pe social media este imposibil ca organizațiile specializate instituite să verifice fiecare astfel de poveste. Facebook s-a aliat cu mai multe organizații progresiste pentru marcarea știrilor false, între care Politifact, FactCheck.org și Snopes.com.
Marcarea unora dintre știri ca fiind „false” îi face pe suporterii lui Trump sau pe tineri să creadă chiar mai mult acest gen de știri, potrivit psihologilor David Rand și Gordon Pennycook.
„Cred că rezultatele ne arată clar că programul acesta nu funcționează în direcția dorită de promotorii lui”, a spus Rand.
Prezența știrilor „false” (a se citi „nefavorabile progresiștilor”) pe social media, inclusiv a știrilor realizate deliberat pentru a discredita anumiți candidați, a crescut îngrijorările progresiste în timpul campaniei electorale din 2016 din SUA.
Scandalul implicării Rusiei
De altfel, Facebook a recunoscut că sute de conturi și pagini false din Rusia au cumpărat reclame politice în campania din 2016.
Una dintre „celebrele” povești false care rulau în 2016 pe Facebook era aceea că Hillary Clinton derula alături de alți oficiali o rețea de pedofilie-prostituție de lux. Această știre falsă a făcut ca un bărbat din Carolina de Nord să tragă focuri de armă într-o pizzerie din Washington.
Verificarea „salvatoare” găsită de Facebook ‒ echipe de cenzori plătiți
Verificarea știrilor de către profesioniști a fost văzută ca o soluție salvatoare de către Facebook. Deși gigantul susține că lupta împotriva „știrilor declarate false” are efecte, compania frustrează verificatorii independenți din cauză că nu le prezintă datele concrete.
Studiul derulat de Universitatea Yale pentru evaluarea eficienței marcării știrilor ca fiind false a fost realizat pe 7.500 de oameni. În cadrul sondajului a fost constituit un grup de control căruia i-au fost prezentate 24 de știri mixte, dintre care 12 adevărate și 12 false. Acest grup a apreciat corect în 59,2% dintre cazurile adevărate și a luate drept autentice poveștile false în 18,5% din cazuri.
Psihologii au repetat experimentul și cu alte grupuri, numai că 6 dintre cele 12 știri false au fost marcate ca fiind „disputate”.
Rezultate dezamăgitoare pentru progresiștii care au pus la cale diversiunea
Grupul suporterilor lui Trump a crezut că sunt autentice 18,5% dintre știrile false și 58,3% dintre cele reale. Marcarea știrilor ca fiind disputate a făcut grupul doar cu 2,9% mai susceptibil de a judeca o știre „disputată” drept falsă, dar și cu 1,8% mai înclinat să creadă ca adevărate știrile false nemarcate.
La început, suporterii lui Clinton au apreciat ca fiind autentice 18,5% dintre știrile false și 60% dintre celor reale. Adăugarea de marcaje i-a făcut cu 4,3% mai susceptibili în evaluarea știrilor false.
O parte a diferențelor de apreciere dintre suporterii lui Trump și cei ai lui Clinton ar veni din atitudinea față de Rusia, potrivit lui Rand.
Tinerii nu mai cred în presa sistemului
Întrebând participanții în ce măsură cred verificatorii externi, pe o scală de la 1 la 5, suporterii lui Clinton se situau la 3,1, pe când cei ai lui Trump la doar 2,4.
Cea mai mare surpriză a studiului o constituie intervalul de vârstă 18-25 de ani. În fapt, psihologii nici măcar nu au efectuat studiul pe categorii de vârstă, dar s-a reușit această clasificare cu ajutorul unui program de inteligență artificială.
În grupul de control, tinerii au crezut 21,1% dintre știrile false și 57,1% dintre cele adevărate. Existența marcajelor i-a făcut pe tineri cu 3,1% mai susceptibili să creadă drept false materialele disputate, dar și cu 4,4% mai înclinați să le creadă adevărate pe cele nemarcate dar care erau totuși false.
„Pentru oamenii care se bazează cel mai mult pe rețelele de socializare ca să își ia informațiile, avertismentele nu fac nimic (să îi ajute), iar acest lucru este un mare regres”, spune Rand. Acesta spune că una dintre cauze ar fi declinul încrederii în mass-media.
În momentul în care o știre declarată „falsă” este marcată ca atare, Facebook o face mai puțin vizibilă, blocând astfel împrăștierea acesteia pe rețea. Cercetătorii spun, însă, că orice procent de creștere a orientării spre știrile adevărate este un rezultat benefic.
Citiți și:
Ce sunt «fake news»? Despre ce este vorba în scandalul «știrilor false»
Stop urgent pentru cenzura pe internet!!!… Pentru cine lucrează rețeaua Facebook condusă de Mark Zuckerberg?
yogaesoteric
30 martie 2018