Vechea întrebare: cum plătesc guvernele pentru războaie?
Japonia, îngrijorată de ascensiunea Chinei și de riscul unui război în Indo-Pacific, nu a precizat cum va finanța o creștere planificată de două treimi a bugetului său pentru apărare până în 2027. Marea Britanie, stimulată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, dorește să majoreze în cele din urmă cheltuielile militare până la 2,5% din produsul intern brut, dar numai în măsura în care „circumstanțele fiscale și economice permit aceasta”.
Germanii, neliniștiți de agresiunea rusă, vor să crească cheltuielile pentru apărare. Potrivit Financial Times, Franța nu a detaliat modul în care va plăti creșterea planificată de 40% a bugetului militar în următorii cinci ani. Este valabil și pentru Polonia, care își propune să își dubleze aproape de două ori cheltuielile, ajungând la 4% din PIB.
Modul de plată a războaielor este o problemă la fel de veche ca războiul însuși. În 1694, Banca Angliei a fost înființată pentru a-l ajuta pe William al III-lea să finanțeze războiul cu Franța. Astăzi, chiar dacă lumea pare din ce în ce mai haotică, cheltuielile par a fi mai finite, într-un mediu în care ratele dobânzilor cresc și datoriile guvernamentale sunt mari.
Europa se află în mijlocul celui mai mare conflict armat din 1945 încoace. Tensiunile geopolitice dintre China și Taiwan sunt în creștere. Iranul ar putea fi în curând capabil să fabrice o armă nucleară. În plus, provocări globale precum schimbările climatice și migrația ar putea, de asemenea, să forțeze guvernele să facă cheltuieli mari.
Cheltuielile mondiale pentru apărare au crescut cu 4%, ajungând anul trecut la un nivel record de 2,24 trilioane de dolari, conform raportului Institutului Internaţional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI). Vor continua să crească și în acest an, chiar și în condițiile în care ratele mai mari cresc costurile de împrumut ale guvernelor.
În rândul celor mai mari cinci cheltuitori de apărare din lume, cifrele sunt uluitoare. În SUA, politicienii au obținut o excepție în cadrul discuțiilor privind plafonul de îndatorare pentru a permite o creștere de 3% a cheltuielilor militare, până la 886 de miliarde de dolari în 2024. Bugetul de apărare al Chinei, pe care SIPRI îl estimează la 292 miliarde de dolari, este pe cale să înregistreze în acest an cea de-a 29-a creștere anuală consecutivă.
Rusia, care a cheltuit anul trecut aproximativ 86 de miliarde de dolari pentru apărare, a declarat între timp că nu va exista „nicio restricție de finanțare” pentru războiul său împotriva Ucrainei, chiar dacă bugetul său rămâne clasificat. India intenționează să își majoreze bugetul pentru apărare cu 13% anul viitor, ajungând la 73 de miliarde de dolari, în timp ce Arabia Saudită, care se teme de un Iran nuclear, cheltuiește în prezent 7,5% din PIB pentru apărare, fiind pe locul al doilea după Ucraina.
În cadrul NATO, doar șapte dintre cei 31 de membri ai săi au îndeplinit anul trecut obiectivul autoimpus de alianță privind cheltuielile de apărare de 2% din PIB. Dacă toți ar fi respectat acest obiectiv, cheltuielile totale ar fi crescut cu peste 150 de miliarde de dolari pe an.
Ca regulă generală, „războaiele scurte și fierbinți” care necesită o creștere bruscă a cheltuielilor sunt finanțate prin împrumuturi suplimentare, în timp ce „războaiele lungi și reci”, care necesită cheltuieli de apărare susținute, sunt finanțate prin taxe.
Războiul napoleonian și Primul și al Doilea Război Mondial au fost finanțate în mare parte prin îndatorare. În schimb, în timpul lungilor decenii ale Războiului Rece, Occidentul și-a finanțat cheltuielile de apărare prin creșterea fiscalității.
În sfertul de secol care a precedat căderea Zidului Berlinului, veniturile fiscale în rândul țărilor OCDE au crescut în medie la peste 32% din PIB, de la 25%, în timp ce nivelul datoriei a scăzut în general.
„Pentru războaie scurte, guvernele pot finanța cheltuielile prin împrumuturi”, a declarat James Macdonald, autorul cărții A Free Nation Deep in Debt (O națiune liberă înglodată în datorii), o istorie a finanțelor publice și a războaielor. „Dar dacă există un război de lungă durată, cu cât durează mai mult, cu atât mai mult este nevoie să folosești alte metode, cum ar fi taxele”.
Citiți și:
Dependența de război
General turc: Războiul din Ucraina nu se oprește pentru că SUA au nevoie de bani. Vor să își păstreze supremația în vânzările de armament
Slugărnicia nu mai are limite. România cedează Ucrainei banii obținuți din companiile energetice
yogaesoteric
21 iulie 2023