Cornel Nistorescu: „Unul s-a opintit ca să rămână la putere, celălalt, ca să nu zboare”

Gata! A apărut capodopera de proiect moșită îndelung de tandemul Ciolacu-Boloș. Unul s-a opintit ca să rămână la putere, celălalt, ca să nu zboare. Și a ieșit ceva antologic. O aiureală care va întoarce economia și finanțele românești la nivelul de gândire al celor doi. Adică zero!

Ciorna proiectului încearcă să etaleze o bază teoretică. Ignoră total cheltuielile administrației centrale și locale. De frica alegătorilor, strategia Coaliției PSD-PNL s-a dezumflat. O lasă baltă și cu deficitul din acest an și cu dimensiunile megaelefantine ale aparatului bugetar. Se mulțumește doar cu o lovitură dată optimizărilor fiscale, cele prin care se învârteau banii din contractele de consultanță. Microîntreprinderile de care se plâng unii rămân neatinse. Sunt taxate cu 16% doar cele care depășesc un grad de profitabilitate de 30%.

Și cam gata!

În rest, proiectul este plin de motivații și de principii. Cele mai tari principii care te fac să râzi sunt următoarele:

-„a) Principiul bunei gestionări a resurselor fiscale” și „d) Principiul utilizării eficiente a fondurilor publice”. La acestea două se mai adaugă unul, cel de la litera e) „Principiul administrării eficiente a patrimoniului public”.

Cum se va calcula impozitul?

„(3) Impozitul minim pe cifra de afaceri se determină astfel: IMCA = 1% x (VT – Vs – I – A), unde indicatorii au următoarea semnificație: IMCA = impozit minim pe cifra de afaceri, determinat cumulat de la începutul anului fiscal / anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului / anului de calcul. VT = venituri totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal / anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului / anului de calcul, după caz; Vs = venituri care se scad din veniturile totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal / anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului / anului de calcul, după caz, reprezentând: (i) veniturile neimpozabile prevăzute la art. 23 și 24; (ii) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse; (iii) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie; (iv) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale, care nu sunt cuprinse în indicatorul I; (v) veniturile din subvenţii; (vi) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare / reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;”

Știți cum se calculează beneficiile guvernării PSD cu PNL?

Simplu!

MC+MB+PSD+PNL:18.000.000 = 0 (zero ABSOLUT)

În care MC este Marcel Ciolacu, iar MB este Marcel Boloș.

Știți cum se face o spoială de reformă? Citez un fragment din cele 82 de pagini. Sper să rezistați și să rețineți măcar o parte.

Citez:

„Art. XIV (1) Conducătorii instituțiilor și autorităților publice prevăzute la Art.XIII alin (1), lit.a) au obligația de a pune în aplicare prevederile prezentei legi până cel târziu la data de 31 decembrie 2023 afară de cazurile în care nu sunt prevăzute alte termene speciale pentru diferitele categorii de măsuri specifice aprobate prin prezenta lege;

(2) Conducătorii instituțiilor și autorităților publice prevăzute la art.VIII alin (1) lit. a) după caz, au obligația de a mandata reprezentanții legali ai acestora în adunările generale ale acționarilor / consiliile de administrație, după caz, ale operatorilor economici care funcționează sub autoritatea / coordonarea  / subordonarea acestora, în termen de cel mult 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi pentru a aproba măsurile specifice care sunt necesare pentru aplicarea prevederilor prezentei legi. Măsurile specifice rezultate din aplicarea prevederilor prezentei legi trebuie puse în aplicare de către organele de conducere executivă ale operatorilor economici, până cel târziu la data de 31 decembrie 2023 cu excepția situațiilor în care pentru anumite categorii specifice de măsuri nu se prevăd alte termene. Organele de conducere executivă ale operatorilor economici răspund potrivit legii de aplicarea prevederilor prezentei legi;

(3) Conducătorii autorităților publice centrale / locale / după caz au obligația de a mandata organele de conducere executivă ale Institutelor Naționale de Cercetare aflate în coordonarea / subordonarea / autoritatea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și a altor ministere / autorități competente publice centrale și locale, în termen de cel mult 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi pentru a aproba măsurile specifice care sunt necesare din aplicarea prevederilor prezentei legi. Măsurile specifice rezultate din aplicarea prevederilor prezentei legi trebuie puse în aplicare de către organele de conducere executivă ale institutelor naționale de cercetare până cel târziu la data de 31 decembrie 2023 afară de situațiile în care nu sunt prevăzute alte termene specifice de intrare în vigoare. Organele de conducere executivă ale Institutelor Naționale de Cercetare răspund potrivit legii de aplicarea prevederilor prezentei legi;

(4) Conducătorii instituțiilor / autorităților / agențiilor aflate sub coordonarea / autoritatea / subordonarea / controlul Parlamentului României au obligația de a lua măsurile legale care se impun pentru a pune în aplicare prevederile prezentei legi până cel târziu la data de 31 decembrie 2023 afară de cazurile în care sunt prevăzute termene specifice pentru a pune în aplicare prevederile prezentei legi. Conducătorii instituțiilor / autorităților / agențiilor aflate sub 29 coordonarea / autoritatea / subordonarea / controlul Parlamentului României răspund de aplicarea prevederilor prezentei legi;

(5) Conducătorii Institutelor / Institutelor Naționale / Comisiilor/Comisiilor de Specialitate care se află în coordonarea / autoritatea / subordonarea autorităților publice centrale / locale au obligația de a lua măsurile legale care se impun pentru a pune în aplicare prevederile prezentei legi până cel târziu la data de 31 decembrie 2023 afară de cazurile în care sunt prevăzute termene specifice pentru a pune în aplicare prevederile prezentei legi. Conducătorii Institutelor / Institutelor Naționale / Comisiilor / Comisiilor de Specialitate care se află în coordonarea / autoritatea / subordonarea autorităților publice centrale / locale răspund potrivit legii de aplicarea prevederilor prezentei legi;

Secțiunea 1 – Măsuri economico-financiare referitoare la autoritățile / instituțiile publice

Art. XV – (1) Numărul total al posturilor de demnitate publică aprobate aferente funcțiilor de secretarilor de stat, consilieri de stat, subsecretarilor de stat, vicepreședinților și a funcțiilor asimilate acestora, se reduce până cel târziu la data de 1 ianuarie 2024 cu minim 25%;

(2) Conducătorii ministerelor / autorităților publice / agențiilor naționale / autorităților de reglementare / instituțiilor publice care au încadrat personal pe posturi de demnitate publică aferente funcțiilor de secretar de stat / subsecretar de stat / consilier de stat / vicepreședinți și funcții asimilate acestora au obligația de a formula propuneri către autoritățile ierarhic superioare care au ca responsabilitate numirea acestora în posturi de demnitate publică astfel încât să se încadreze în prevederile alin.(1) până cel târziu la data de 1 ianuarie 2024;

(3) Dacă din aplicarea procentului de reducere prevăzut la alin.(1) rezultă un număr total de posturi de demnitate publică aferente funcțiilor de secretari de stat / subsecretari de stat / consilierilor de stat / vicepreședinți și a funcțiilor asimilate acestora sub unu numărul efectiv al posturilor de demnitate publică rămâne unu;

(4) Fac excepție de la prevederile alin.(1) funcțiile de demnitate publică al căror număr este stabilit prin lege, precum și funcțiile de demnitate publică din cadrul serviciilor publice aflate la dispoziția Președintelui României;

Art. XVI – Articolul 456 literele i) și j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: i) 6 posturi pentru cabinetul primarului general al municipiului Bucureşti; j) 4 posturi pentru cabinetul preşedintelui consiliului judeţean şi primarilor municipiilor reşedinţă de judeţ şi primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti precum şi pentru cancelaria prefectului;

Art.XVII (1) Numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a prezentei legi se desființează; (2) Prevederile alin.(1) se aplică pentru următoarele categorii de entități publice: a) autorități publice de interes central și local; b) ministere și celelalte autorități publice centrale asimilate ministerelor unde conducătorii autorităților publice sunt asimilați funcției de demnitate publică la nivel de ministru”;

Cum se va desfășura marea reducere de personal bugetar și cum se vor face și promovările celor care nu pot fi dați afară?

„Art.XVII (1) Numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a prezentei legi se desființează;

(2) Prevederile alin.(1) se aplică pentru următoarele categorii de entități publice: a) autorități publice de interes central și local; b) ministere și celelalte autorități publice centrale asimilate ministerelor unde conducătorii autorităților publice sunt asimilați funcției de demnitate publică la nivel de ministru; c) autorități naționale de reglementare / agenții naționale și alte entități publice de interes național asimilate care se află în coordonarea / subordonarea / autoritatea ministerelor sau a celorlalte autorități publice centrale asimilate ministerelor; d) instituțiile publice de subordonare central / locală ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite, inclusiv entitățile publice care sunt asimilate cu instituții publice precum și instituțiile publice de interes național; e) institutele naționale de cercetare indiferent de subordonarea / coordonarea / autoritatea unde acestea se află; f) institutele naționale indiferent de subordonarea / coordonarea / autoritatea unde acestea se află; g) instituțiile / entitățile publice aflate în coordonarea / subordonarea / autoritatea ministerelor, autorităților naționale ai căror conducători sunt asimilați funcțiilor de demnitate publică de miniștri sau secretari de stat, autorităților publice locale; h) instituțiile / consiliile / entitățile publice autonome aflate în subordonarea / coordonarea / autoritatea / controlul Parlamentului; i) institutele / comisiile naționale / comisiile / comisiile de specialitate care au independență funcțională și financiară de funcționare, ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite și au alocații asigurate din fonduri publice; j) Casa Națională de Pensii și casele teritoriale de pensii, inclusiv casele de pensii speciale; k) Casa Națională de Asigurări de Sănătate inclusiv casele de asigurări de sănătate teritoriale; l) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă inclusiv agențiile județene de ocupare a forței de muncă; m) alte entități publice a căror finanțare este asigurată din fonduri publice sau a căror finanțare este asigurată din taxele / tarifele colectate ca urmare a activității desfășurate;

(3) Măsurile privind reorganizarea structurilor funcționale ca urmare a aplicării prevederilor prezentului articol, inclusiv organigramele, statele de funcții, Regulamentele de Organizare și Funcționare se aprobă, în condițiile legii până la data de 31 decembrie 2023.

(4) Personalul cu funcții de conducere eliberat din funcția de conducere deținută ca urmare a reorganizării activității beneficiază de drepturile prevăzute de lege. Acesta are dreptul de a ocupa o funcție publică de conducere vacantă de același nivel sau o funcție publică de conducere de nivel ierarhic inferior vacantă, pentru care îndeplinește condițiile de ocupare. Dacă nu există o funcție de conducere vacantă corespunzătoare postului ocupat, aceasta se transformă în funcție publică de execuție care corespunde studiilor, experienței şi vechimii în specialitatea funcționarului public de conducere, de regulă, la nivelul structurii organizatorice din care a făcut parte acesta. Funcția publică de conducere poate fi transformată într-o funcție publică de conducere superioară cu încadrarea în normativul de personal și procentul de funcții de conducere prevăzute de prezenta lege iar personalul cu funcții de conducere îl poate ocupa cu acordul acestora, dacă personalul cu funcție de conducere îndeplinește condițiile de vechime, experiență și studii de specialitate prevăzute de lege pentru aceea funcție de conducere;

(5) Nu intră sub incidența prevederilor alin.(1) următoarele categorii de posturi:
a) posturile temporar-vacante pentru care titularii de post au raporturile de serviciu suspendate sau după caz contractele individuale de muncă suspendate, posturile vacante ocupate temporar; b) posturile pentru care s-a aprobat prin memorandum în Guvernul României organizarea de concursuri pentru ocuparea acestora; c) posturile pentru care sunt în curs de desfășurare procedurile de concurs proba scrisă sau interviu; d) posturile pentru care sunt afișate rezultatele concursurilor organizate; e) posturile temporar vacante ca urmare a aplicării uneia dintre modalitățile de modificare a raportului de serviciu prevăzute de art. 502 lit. a), b), e), și f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, respectiv de modificare a raporturilor de muncă, prevăzute de art. 42 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și posturile vacante pentru care sunt întrunite condițiile legale pentru emiterea actelor administrative de modificare a raportului de serviciu sau a raportului de muncă, după caz; f) posturile unice existente în: f.1.) instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2, alin. (1), pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare; f.2.) instituțiile publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare. g) posturile aferente funcțiilor de judecători, procurori, magistrați-asistenți și personal auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor, precum și cele aferente asigurării asistenței și reprezentării statului în litigiile judiciare, în condițiile art.287 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, precum și în cele arbitrale internaționale investiționale; h) posturile nou înființate prin contractele de finanțare din fonduri externe nerambursabile numai pe durata de implementare a proiectelor; i) posturile aferente personalului didactic din unitățile de învățământ preuniversitar și instituțiile universitare; j) posturile aferente funcțiilor medico-sanitare și auxiliar sanitare din unitățile sanitare; l) posturile aferente funcțiilor de personal militar și funcționari publici cu statut special din instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională; m) personalul contractual pentru organizarea de spectacole și concerte, organizarea și valorificarea patrimoniului mobil și imobil, constituirea, organizarea, prelucrarea, dezvoltarea și conservarea colecțiilor de cărți; n) alte posturi care se aprobă prin memorandum de Guvern în situații temeinic justificate;

(6) Postul unic reprezintă acel post prevăzut în statul de funcții al unei entități publice care îndeplinește următoarele condiții: a) acel post ale cărui atribuții, prin conținutul și natura lor, sau responsabilități stabilite nu se regăsesc într-o altă structură organizatorică, b) un post dintre cele aflate în structura în care există numai posturi vacante.

(7) Se poate aproba înființarea de noi posturi începând cu data de 1 iulie 2024 numai în cazuri temeinic justificate prin memorandum aprobat în Guvernul României sau după caz la nivel local numai cu aprobarea autorităților publice locale prin hotărâre a consiliilor locale/județene;”

Cum se reglementează plățile cash din economie?

„(3) Sunt interzise plățile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri și servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei și, respectiv, de 2.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry. Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) pot achita facturile cu valori care depășesc plafonul de 1.000 lei, către furnizorii de bunuri și servicii, respectiv de 2.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry, astfel: 1.000 lei / 2.000 lei în numerar, suma care depășește acest plafon putând fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar.”

Marcel Ciolacu și Marcel Boloș, cu acordul partidelor care nu știu în ce situație sunt, au zis că fac reformă și au vopsit gardul. Atât!

Citiți și:
Guvernul Ciolacu a pregătit revoluția fiscală anti-capitalistă și anti-românească
Ciucă și Ciolacu au îndatorat țara mai mult decât Câțu. BNR confirmă amanetarea viitorului financiar al României

 

yogaesoteric
19 octombrie 2023