În cădere liberă

Se anunță o prăbușire și mai accentuată a nivelului de trai în Europa, iar România va fi printre țările afectate brutal.

Oricine va forma guvernul după alegerile din toamnă va fi nevoit să taie în carne vie pentru a evita falimentul. Ne așteaptă taxe și impozite mărite, concedieri în aparatul bugetar, restrângeri în domeniul investițiilor și împrumuturi la dobânzi uriașe. Eliminarea plafonului la prețul energiei va fi bomboana de pe colivă.

De când a demarat războiul, România a devenit campioană europeană la inflație: INS a anunțat o cifră de aproape 25%, cumulată pe anii 2022 și 2023. În cazul unui cetățean oarecare, din afara cercului „elitei”, scumpirile s-au simțit mult mai dureros. Prăbușirea a fost de minim 70%. Un venit net de 1.000 de euro la începutul anului 2022 ar fi fost necesar să ajungă la 1.700 de euro la finele lui 2023 pentru ca nivelul de trai să rămână constant.

În aceeași perioadă, salariile au crescut cu cel mult 20-30 la sută în unele domenii, mai ales în mediul bugetar, astfel că populația a resimțit din plin șocul. Iar pensiile s-au majorat cu „celebrul” procent de 13,8%.

Alimentele, serviciile, utilitățile, combustibilii, impozitul pe case și terenuri – toate au cunoscut majorări substanțiale. Și tendința rămâne de creștere. În multe cazuri, oamenii sunt nevoiți să strângă cureaua la maxim: mănâncă mai puțin și de proastă calitate, stau în frig și în semiîntuneric, folosesc apa doar pentru strictul necesar, renunță la vacanțe și la micile plăceri de altădată.

Situația este similară și în țări ca Germania, păstrând proporțiile. Potrivit unei analize realizată de doi foști consilieri guvernamentali, șocul creșterii prețurilor la energie după renunțarea la gazul rusesc și impunerea de sancțiuni a dus la prăbușirea standardelor de viață în Germania la cel mai scăzut nivel de la al Doilea Război Mondial încoace. Problemele economiei germane (aflată în plină recesiune) sunt comparabile cu cele cauzate de criza financiară din 2008.

Raportul mai arată că valoarea reală a salariilor la nivelul Germaniei a cunoscut o scădere mai abruptă în 2022 decât în orice an din 1950 încoace. Numeroase firme pun lăcatul pe ușă, migrează în China și Statele Unite sau își restrâng drastic activitatea. Starea generală a economiei germane are consecințe directe și asupra României.

În timp ce rezultatele implicării Europei în războiul cu Rusia, la solicitarea Casei Albe, se văd dramatic în buzunarele cetățenilor, cu perspective și mai sumbre, liderii-marionetă pretind că e necesar să mergem și mai departe cu deciziile stupide, de-a dreptul sinucigașe. Să pompăm și mai mulți bani în regimul Zelenski, să investim zeci de miliarde în industria europeană de război, să cumpărăm noi arme via Pentagon, să implementăm falimentarul Green Deal și să păstrăm porțile larg deschise pentru importurile de produse alimentare din Ucraina. Sărăcie în formă continuată.

Delirul unor politicieni ca Charles Michel primește, paradoxal, doar aplauze în presa mainstream: „Rusia este o amenințare militară serioasă pentru continentul european și pentru securitatea globală. Dacă nu venim cu un răspuns pe măsură și acordăm Ucrainei sprijinul de care are nevoie, noi urmăm. Deci, este necesar să fim pregătiţi pentru apărare şi să trecem pe modul «economie de război». E timpul să ne asumăm responsabilitatea pentru securitatea noastră”. Alți războinici exaltați, ca Macron, nu se mai încurcă în amănunte și deja schițează planul unei debarcări de tip Normandia în peninsula Crimeea.

Anul electoral 2024 mai are 9 luni până la final. Va fi crâncen în 2025, dacă nu se petrece vreo nenorocire între timp. Așa că cel mai sănătos ar fi să strângem provizii și să economisim din puținul pe care îl avem.

Criza din 2008 o să ni se pară un simplu strănut în comparație cu ce urmează.

Citiți și:
„Cei mai buni dintre noi” au probleme mari: Planurile li se prăbușesc unul după altul
Andrei Marga: Realitatea internațională

yogaesoteric
5 aprilie 2024