Unde dai și unde crapă

Tentativa de asasinare a lui Trump (pusă hilar în zona iraniană) a marcat două modificări esențiale.

În primul rând a accelerat ieșirea din scenă a lui Joe Biden. Pentru noul candidat al democraților, conform uzanțelor, ar fi urmat o procedură în cadrul partidului. N-a fost cazul. Nominalizarea Kamalei Harris de către filantropul Alex Soros a făcut ca votul democratic, statutar, să rămână o simplă formalitate la convenția din 19 august. De remarcat că un traseu similar l-a urmat și Ursula von der Leyen, împinsă în prima linie, cel mai probabil, de aceeași gașcă de miliardari din preajma puterii globaliste de la Washington.

Pe rețelele de comunicare virtuală din SUA s-a vorbit despre o adevărată lovitură de stat la Casa Albă. O conspirație demnă de filmele de la Hollywood. S-a spus că documentul prin care Biden și-a anunțat retragerea ar fi fost semnat în fals de consilierii președintelui. Faptul că Biden a rezistat pe baricade zile și săptămâni întregi, în ciuda presiunilor violente venite din mass-media și din propriul partid, a alimentat speculațiile. La fel și modalitatea aleasă pentru a comunica decizia: printr-o declarație scrisă, în locul unei intervenții televizate, eventual în direct la CNN. În plus, cei de la Casa Albă și apropiații președintelui au aflat de pe rețeaua lui Elon Musk despre retragerea neașteptată.

Apoi au urmat ore în șir de tăcere apăsătoare până la intervenția video care a adus „clarificări” legate de „salvarea democrației”.

Mulți comentatori pretind că Joe Biden a plecat cu pistolul la tâmplă. Sau că este deja mort, ori ținut departe de ochii publicului. Iar în locul său vedem o clonă, cu vocea lui Biden creată de Inteligența Artificială. Tehnic, ar fi foarte ușor de simulat.

E clar că Joe Biden a ținut cu dinții de candidatură, însă eșecul asasinatului asupra lui Trump a sporit dramatic presiunile de a ieși din cursă. După cum s-a văzut, a fost și eșecul de necontestat al Secret Service, deci implicit al administrației Biden. Cineva era necesar să plătească la nivel foarte înalt ‒ iar aici nu vorbim doar despre șefa serviciului secret.

S-a mai petrecut un fapt relevant după focurile de armă care l-au vizat pe Trump. Președintele Zelenski a admis că negocierile de pace ar putea avea loc și cu Vladimir Putin la Kremlin: „Putem accepta o rezolvare diplomatică a conflictului”. Moscova a reacționat imediat, precizând că ar fi dispusă să negocieze, dar „ar avea nevoie de mai multe detalii”. În același timp, am aflat că Trump și Zelenski ar urma să aibă discuții față-n față, la o dată încă nestabilită.

Ceea ce se observă cu ușurință este că mass-media mainstream alocă din ce în ce mai puțin spațiu războaielor din Ucraina și din Fâșia Gaza. Posibil și din pricină că armata lui Zelenski se află în corzi, în timp ce Netanyahu nu a reușit să învingă Hamas sau măcar să elibereze ostaticii.

În context, reacția ministrului Luminița Odobescu după ultimele atacuri cu drone ale Rusiei la granița României urmărește același tipar infantil, moștenit de la predecesorul Bogdan Aurescu: „Mai multe atacuri odioase au fost comise de Rusia împotriva infrastructurii civile ucrainene. S-au găsit resturi pe teritoriul României. Am informat și ne coordonăm cu aliații noștri în această chestiune. România condamnă ferm aceste acțiuni iresponsabile”.

Aliații au răspuns deja. NATO ne-a transmis să stăm liniștiți la locurile noastre, întrucât nimeni nu ne atacă, chiar dacă acțiunile Rusiei sunt în continuare „iresponsabile și potențial periculoase”. Evident, mult mai iresponsabile și potențial periculoase decât acțiunile Ursulei von der Leyen, care tocmai a livrat Kievului încă 1,5 miliarde de euro, bani proveniți din activele rusești imobilizate.

Citiți și:
Liniștea dinaintea furtunilor din Ucraina, Gaza și Taiwan
Trump: Aproape sigur vom avea al Treilea Război Mondial

yogaesoteric
14 septembrie 2024