Ciclonul care a existat doar în isteria media și pornografia fricii indusă de autorități

Conferențiarul universitar Lucian Sfîcă atrage atenția asupra riscului de decredibilizare a meteorologiei în fața publicului larg. Potrivit specialistului în meteorologie, Ciclonul Ashley e o găselniță pur românească.

Iată explicațiile:

„Câteva detalii mai complexe asupra acestui mult discutat «ciclon».

În primul rând, nu vorbim de un ciclon cu caracteristici clasice, în care să avem valori foarte mici ale presiunii atmosferice în centrul său. De aceea e greu de digerat ideea mediatică ce trimite la «ciclonul care ne lovește», deoarece această formulare ar fi valabilă în cazul în care un ciclon cu presiuni atmosferice foarte reduse ar traversa cu centrul său România, ceea ce evident nu este cazul.

Am spus că această situație este atipică pentru începutul lui octombrie tocmai pentru că este o situație mai frecvent întâlnită vara. Această situație este definită ca una de upper level low, care în limba română ar putea fi tradusă ca ciclon de altitudine. În definiția acestui tip de condiții sinoptice unul dintre parametrii cheie este reprezentat de faptul că la suprafața terestră presiunea atmosferică nu este foarte scăzută, ceea ce face ca în multe regiuni precipitațiile să cadă la presiune atmosferică ridicată, chiar peste valoarea de 1015 hPa. Situație observată pentru regiuni din arealul central-nordic al României.

De aceea, o situație de acest fel poate fi cu greu încadrată la condiții ciclonale clasice, caz în care ciclonii ar fi nevoie să aibă în centrul lor presiuni atmosferice extrem de reduse, chiar sub 1000 hPa pentru a genera fenomene meteorologice similare la fel de intense. În meteorologia românească, tradițional, situațiile de acest fel erau încadrate la cicloni retrograzi, tocmai din pricina poziționării atipice a fronturilor atmosferice în cadrul regiunii depresionare. Totuși, nu vorbim de retrogradarea clasică a unor cicloni formați în bazinul mediteranean, specifică și ea ciclonilor clasici cu presiuni atmosferice foarte reduse în centrul lor”, explică climatologul.

„Din situația acestor zile rezultă un risc major ca meteorologia să fie decredibilizată ca știință în percepția publicului larg. Așa încât, măcar aici (alături de alte câteva opinii raționale ale meteorologilor profesioniști sau doar pasionați), merită subliniate câteva nuanțe importante ale acestui episod meteorologic.

În primul rând, la o căutare pe google veți afla că Ashley e o găselniță pur românească. Nu veți găsi știri cu Ashley decât din România. Iar asta ar fi cazul să dea de gândit. Serviciul Meteorologic Italian a dat un nume potențial unui ciclon care ar fi fost posibil să ia naștere în bazinul mediteranean în acele zile, dar în mod efectiv acest ciclon nu există pe hărți.

Un ciclon extratropical, specific regiunilor noastre, pentru a fi definit ca atare, este necesar să aibă în centrul său izobare închise (cerc) care să delimiteze valori mici și foarte mici de presiune atmosferică. Atunci când aceasta se petrece sunt indicate pe hartă formațiunile barice de acest fel printr-o literă specifică, funcție de originea hărții (L-low pressure, T-Tiefdruckgebiet, D-depression etc.). La momentul respectiv doar serviciul meteorologic sârbesc indica mai curajos dezvoltarea unei formațiuni barice ciclonale în regiunea noastră, dar fără ca ea să aibă izobare închise, subliniind posibilitatea de dezvoltare în regiunea noastră a unui ciclon, dar nu și existența lui efectivă la acel moment.

Ce am avut de fapt nu a fost altceva decât o clasică situație pluviogenetică de vară pentru țara noastră ‒ asta e un pic mai atipic (fiind deja aproape de octombrie) ‒ în care avansul unui talveg de altitudine de la vest la est în Europa, către România, generează și întreține o convergență intensă la suprafața terestră a maselor de aer, convergență răspunzătoare de producerea precipitațiilor atmosferice. Tocmai lipsa acestor situații sau puținătatea lor pe timpul verii ne-a adus în discuție grava problemă a secetei de până acum câteva săptămâni.

Evident, astfel de situații pot pune probleme, la fel ca la orice episod mai consistent de ploi torențiale pe timp de vară. Dar a considera așa ceva ca fiind furtuna ultimilor 20 de ani înseamnă că meteorologia a murit”, scrie meteorologul.

„Isteria mediatică adusă de cicloni posibil teribili e greu de înțeles pentru un urmăritor așezat al modelor de prognoze meteorologice.

Da, am avut de a face cu o răcire considerabilă a vremii, chiar impresionantă, dar asta mai ales pentru că am plecat de la valori excepțional de ridicate de temperatură pentru această perioadă. Mai mult, fiind sfârșitul lunii septembrie, răcirile masive în condiții de circulație polară, nord-vestică, reprezintă un mecanism meteorologic clasic prin care scad temperaturile pe parcursul toamnei, așadar această răcire nu poate fi o surpriză majoră pentru nimeni rațional.

Cât despre precipitații, isteria mediatică a fost pricinuită de simplul fapt că precipitațiile prognozate păreau să fie mai insistente în unele modele în regiunea de sud-est a României și implicit în regiunea capitalei, acolo unde era posibil să se acumuleze cantități de precipitații care să se apropie de 100 mm. De menționat însă că mai toată regiunea cu pricina are maxime istorice de precipitații în 24 de ore care depășesc 100 mm. Un eveniment pluviometric ce poate fi major este necesar să fie gestionat în mod adecvat, dar isteria mediatică legată de «cea mai mare furtună din ultimii 20 de ani», a fost destul de suspectă. Pentru regiunea de est a țării, vitezele mari ale vântului ar fi putut reprezenta deopotrivă un element clar de risc meteorologic, dar maxime de 60-70 km/h nu reprezintă ceva nemaiîntâlnit în episoade de vreme de acest fel.

Vreme rea, așadar, dar în vremuri care par și mai rele”, mai spune universitarul.

Citiți și:
Un fost general are o teorie pentru fenomenele meteo extreme: «România este un poligon de încercare a armelor geoclimatice»
Avertizarea unui analist: Globaliștii folosesc „arme meteorologice” de geoinginerie pentru a distruge orașe, astfel încât să poată construi infrastructura unui stat polițienesc – orașele de 15 minute

yogaesoteric
13 octombrie 2024