Alexandru Racu: „Constat doar că nu se mai spune nimic despre voința UE de a primi Moldova în UE”
Văd că toată lumea bună spune că Moldova este necesar să își afirme voința de apartenență la UE. Nu contest. Constat doar că nu se mai spune nimic despre voința UE de a primi Moldova în UE. Impresia cu care rămâi citind postările despre acest subiect e aceea că „nădejdea e numai la noi”. Că apartenența la UE depinde doar de moldoveni. Că e suficient ca ei să spună că vor în UE pentru a fi în UE.
Dar am impresia că e doar o impresie. Și că am mai văzut filmul acesta. Și Ucraina a trecut aderarea la NATO în Constituție, după Euromaidan, în aplauzele tefelimii occidentale, iar ce a urmat se știe. În loc să intre sub umbrela NATO, a devenit teatru de război.
Așadar, în loc să aud îndemnuri la luptă cu Putin, aș vrea să aflu în schimb cum răspunde UE la un eventual DA al moldovenilor, ce garanții oferă acestei țări mici, care are deja relații foarte strânse cu România, și care, spre deosebire de Ucraina, ar putea să fie lesne integrată în regim de urgență, cu costuri foarte mici, dacă există voință politică. Dar există?
Și aș mai vrea să purtăm o discuție foarte serioasă despre ce anume înseamnă UE (sau poate doar promisiunea că moldovenii vor fi primiți în UE) fără NATO sau fără unirea cu România, dacă asta este realmente o binecuvântare, sau mai degrabă o agravare a unei vulnerabilități ce riscă să devină un blestem. Că de occidentali care urlă, inclusiv prin trompetele lor intelectual-oengistice din teritoriu, „înainte!”, și care postează clipuri motivaționale cu sute de mii de luminițe ca după aia să te lase cu ochii în soare și cu țara în ruină m-am cam săturat.
Ce vor moldovenii am aflat odată cu referendumul din 20 octombrie – au votat pentru modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În schimb, nimeni nu mai discută despre ce vor statele europene care ar fi necesar să accepte în unanimitate aderarea Moldovei la UE pentru ca Moldova să intre în UE. Există acest consens în UE? Iar dacă răspunsul e nu, la fel ca în cazul Ucrainei, atunci care sunt beneficiile practice ale referendumului? Am înțeles, e frumos să ne batem cu pumnul în piept, că suntem români și europeni. Dar ce înseamnă asta întâi de toate pentru securitatea statului moldovean? Că de la securitate pornește totul.
Și aș vrea să aud argumente raționale. Nu declarații patriotice și acuzații de trădare. […] Nu e deloc clar în ce măsură contribuie acest referendum la realizarea efectivă a acestui obiectiv (de aderare la UE), dacă nu cumva e doar o frecție la un picior de lemn sau poate chiar ceva mai rău.
Autor: Alexandru Racu
Notă:
În urma referendumului, aderarea la UE a devenit oficial „obiectiv strategic” al Republicii Moldova. În Constituție se vor face automat modificările pentru care au votat moldovenii în 20 octombrie.
De asemenea, în Constituție este introdus un nou titlu numit „Integrarea în Uniunea Europeană”. Acest capitol oferă Parlamentului moldovean, indiferent de componența lui, un mecanism pentru ratificarea acordurilor constitutive ale Uniunii Europene, doar cu ajutorul unei majorități de 51 de deputați.
Referendumul din 20 octombrie a trecut cu o majoritate fragilă, după ce 50,38% din alegători a spus „Da” modificării Constituției în vederea aderării R. Moldova la UE, diferența față de opțiunea „Nu” fiind de doar 11.400 de voturi.
Citiți și:
Moldova a votat pe 20 octombrie pentru renunțarea la suveranitate
Vor deveni Republica Moldova şi România „Ucraina 2”?
yogaesoteric
4 noiembrie 2024