Oligarhia americană a miliardarilor din tehnologie

În oligarhia americană, miliardarii din tehnologie și alți profitori de război, flancați de ideologi neocon, au ultimul cuvânt, nu președintele, oricare ar fi el sau ea!

Elon Musk, autoproclamatul apărător al libertății de exprimare (care cenzurează și reduce la tăcere opiniile cu care nu este de acord pe platforma sa X), și-a sporit sprijinul pentru campania lui Donald Trump în săptămânile premergătoare zilei cruciale a alegerilor din SUA, 5 noiembrie. Oligarhul, care i-a sprijinit pe democrați la ultimele alegeri prezidențiale, a folosit milioane de dolari pentru a câștiga așa-numitele swing states, care decid alegerile, în favoarea lui Trump. El a dat bani alegătorilor înregistrați și ajutoarelor din ușă în ușă și a finanțat, de asemenea, senatorii republicani. În statul Pennsylvania, un milion de dolari a fost pus la bătaie în fiecare zi pentru a încheia campania.

Miza a fost deopotrivă mare pentru Elon Musk. El a devenit un actor important în complexul militar-industrial și a primit contracte de miliarde de dolari de la agențiile guvernamentale americane pentru SpaceX și Tesla. New York Times relatează că, până în prezent, Musk a obținut contracte în valoare totală de peste 15 miliarde de dolari, plătite de contribuabilii americani. Sistemul de sateliți Starlink al lui Musk, de exemplu, servește drept bază pentru rețeaua militară ucraineană în războiul prin procură al NATO împotriva Rusiei, potrivit Washington Post.

De asemenea, el se vede restricționat de reglementările privind sănătatea și siguranța la locul de muncă sau de legile privind protecția mediului. Din cauza acestor contracte, Musk și-a dorit postul de președinte al „Comisiei privind eficiența guvernamentală”, care a fost înființată de președintele Trump, pentru a elimina orice obstacole pentru el și companiile sale. De exemplu, Musk se opune faptului că SpaceX este necesar să obțină o autorizație înainte de a putea elibera în mediu cantități mari de apă contaminată de la locul său de lansare din Texas. Musk a menționat pe platforma sa X că ridicarea unor astfel de restricții ar ajuta SpaceX să ajungă mai repede pe Marte „atât timp cât misiunea nu este blocată de birocrație”.

Împreună cu Miriam Adelson (soția regretatului magnat al cazinourilor Sheldon Adelson) și Richard Uihlein, miliardari care împărtășesc aceleași idei și care fac lobby în Israel, Musk a donat peste 200 de milioane de dolari campaniei lui Trump, precum și senatorilor republicani din zonele disputate, pentru a sigila rezultatul alegerilor în favoarea lor.

Printre susținătorii lui Trump s-au numărat și miliardari cu capital de risc din Silicon Valley. Potrivit Washington Post, aceștia au reușit să îl convingă pe Trump la 28 iulie 2024 să îl nominalizeze pe unul dintre ei, James David Vance, pentru funcția de vicepreședinte.

J.D. Vance a fost susținut atât în industria investițiilor, cât și în politică de miliardarul tehnologic Peter Thiel, unul dintre cei mai mari câștigători de război din America. Thiel a fost cel care a condus la prefacerea Ucrainei într-un laborator de război al IA și a sprijinit genocidul palestinienilor de către Israel. Promovarea lui Vance în funcția de candidat la vicepreședinție a fost un pas crucial în utilizarea președinției lui Trump pentru a influența politica guvernamentală viitoare în favoarea libertarienilor din domeniul tehnologiei.

Marc Andreessen și Ben Horowitz, doi miliardari activi în finanțarea startup-urilor și în industria criptomonedelor, l-au susținut, de asemenea, pe Trump. Aceștia sunt activiști politici libertarieni care sunt nemulțumiți de prima lege privind inteligența artificială a guvernului american. Potrivit Associated Press, Trump a ripostat promițând să revoce imediat ordinul executiv privind inteligența artificială, care a intrat în vigoare la 30 octombrie 2023, dacă va fi ales președinte.

Potrivit Washington Post, Trump a evoluat deja de la a fi un sceptic la un adept al criptomonedei și, potrivit CNN, a fondat o companie de criptomonede împreună cu copiii săi.

Ordinul executiv relativ limitat al administrației Biden este deja prea restrictiv pentru unii miliardari din domeniul tehnologiei din Silicon Valley, deși, ca directivă, este posibil să nu aibă aceeași forță juridică ca, de exemplu, Legea UE privind IA. Deși este evident că autoreglementarea nu va funcționa în concurența dintre giganții tehnologiei și că va fi necesară reglementarea de stat, acești oligarhi digitali ripostează și doresc ca Trump să le ofere cea mai mare marjă de manevră posibilă.

Cu toate acestea, creșterea rapidă a IA necesită cu siguranță unele restricții. Potențialul pentru economie este imens. Însă există pericole și riscuri considerabile. Este vorba mai puțin despre știri false și videoclipuri false create și/sau accelerate de inteligența artificială și mai mult despre pericolul aplicațiilor militare; și, după cum au avertizat diverși experți în inteligența artificială, inclusiv Geoffrey Hinton, care a primit recent Premiul Nobel pentru Fizică, inteligența artificială generativă ar putea scăpa de sub control și ar putea deveni o amenințare existențială pentru umanitate.

Cei care trag sforile „partidului unit”: 82 de miliardari au susținut-o pe Kamala Harris, 52 de miliardari l-au susținut pe Donald Trump

De cealaltă parte a Partidului Unificat, care are o aripă republicană și una democrată, oligarhii mai „tradiționali”, precum Bill Gates, care a donat 50 de milioane de dolari campaniei lui Harris, și Michael Bloomberg susțin candidații democrați la președinție. Potrivit unei defalcări realizate de Forbes, 82 de miliardari au susținut-o pe Kamala Harris și 52 de miliardari pe Donald Trump. Printre protagoniștii complexului militar-industrial și ai profitorilor de război, dintre care majoritatea înclină spre tabăra democrată, se numără Eric Schmidt de la Google. Proprietarii tuturor marilor companii tehnologice, precum Google, Meta/Facebook, Amazon și Microsoft, primesc contracte în valoare de miliarde de la Pentagon, de la Departamentul american al Apărării sau, mai exact, de la Departamentul de Război. Ei vor face afaceri cu oricine se află în Biroul Oval, indiferent de diferitele nuanțe politice (destul de nesemnificative).

Vinod Khosla, un capitalist de risc care investește în mai multe companii de echipamente militare, a fost un alt susținător al Kamalei Harris. Rocket Lab, de exemplu, și-a înființat propria divizie de securitate națională în 2022. Aceasta produce sateliți militari pentru Agenția de Dezvoltare Spațială în cadrul unui contract în valoare de 515 milioane de dolari. Varda, care lucrează cu Air Force pentru a testa vitezele hipersonice, este, de asemenea, finanțată de Khosla Ventures. În sfârșit, compania sa investește în Hermeus, care dezvoltă un avion hipersonic fără pilot în colaborare cu Forțele Aeriene ale SUA.

Neoconservatorii belicoși care au legături cu oligarhii belicoși au făcut parte integrantă din administrația Biden-Harris și ar continua să aibă o influență dominantă în președinția Trump.

Aaron Levie, CEO al companiei de cloud computing Box, care lucrează cu mai multe agenții federale, inclusiv Pentagonul, a declarat într-un interviu acordat CNN că Harris – dacă ar fi fost aleasă – va face ceea ce complexul militar-industrial și oligarhii din domeniul tehnologiei doresc să facă un președinte american:

„Sunt destul de optimist. Cred că are o anumită înțelegere a diferitelor dinamici cu care ne confruntăm în industria tehnologiei și a rolului important pe care industria tehnologiei îl va juca în viitorul economiei și al țării”, a declarat el.

În cele din urmă, există suprapuneri în sensul că părți ale industriei militare, care este de departe cel mai mare sector economic și oferă cele mai multe locuri de muncă în SUA, au sprijinit financiar ambii candidați în același timp.

Cu toate acestea, potrivit profesorului Roberto J. González, profesor de antropologie la Universitatea de Stat San José, companiile militare vor beneficia în orice caz, indiferent de rezultatul alegerilor.

„La cele din urmă”, spune González, „se pot face o mulțime de bani, indiferent cine conduce țara. Niciun partid și niciun candidat nu vorbește despre reducerea bugetului Pentagonului.”

Addendum

Explicarea „democrației” americane

Membrii Congresului (parlamentul Americii) sunt așa-numiții republicani „corporatiști” și democrați „corporatiști”. „Corporatiști” deoarece sunt politicieni cumpărați de marile corporații, cu câteva excepții, precum senatorul Bernie Sanders și congresmanul Ilhan Omar.

Corporațiile donează bani în cuferele de campanie ale congresmenilor pentru a le asigura favorurile. Big Pharma, de exemplu, are o influență directă asupra americanilor, deoarece finanțează în mod semnificativ responsabilii politici.

Prețurile medicamentelor eliberate pe bază de rețetă au crescut vertiginos, în mare parte datorită eforturilor legislative ale lobby-ului farmaceutic. Ca urmare, americanii cheltuiesc mai mult pe medicamentele eliberate pe bază de rețetă decât orice altă țară din lume, cu o cheltuială medie de 1.200 de dolari pe persoană pe an.

Câteva zeci de membri ai Congresului și soțiile acestora dețin acțiuni în valoare de milioane de dolari la marii producători de arme. Mai mulți dintre acești acționari fac parte din comitetele legislative care selectează sursele majore de finanțare pentru aceste companii – ele se bazează în mare măsură pe cheltuielile militare aprobate de Congres și vând practic exclusiv guvernului Statelor Unite.

Respectivii membri influenți ai Congresului își servesc portofoliile de acțiuni și nu poporul american, care este incapabil să oprească guvernul SUA și complexul militar-industrial aliat al acestuia să pornească un război.

În ciuda unui salariu de 174.000 de dolari, care este de peste două ori mai mare decât venitul mediu național, și în ciuda faptului că guvernul federal subvenționează aproximativ 72% din asigurarea lor de sănătate, și în ciuda îngrijirii gratuite sau la costuri reduse oferite de facilitățile militare de tratament din zona Washington, D.C., membrii Congresului din comisiile Congresului au capacitatea de a promova interesele unei corporații, în timp ce își umplu propriile buzunare.

Corupție sistemică în loc de democrație

Corporațiile au diverse modalități de a mitui membrii Congresului, cum ar fi oferirea de acțiuni la preț redus. Multe companii au aproape 100 de membri ai Congresului care dețin acțiuni, iar multe companii au 50 sau mai mulți într-un anumit an. Deținerea de acțiuni aliniază interesele corporațiilor cu cele ale legislatorilor care dețin acțiuni.

Membrii „corporatiști” ai Congresului au la dispoziție o varietate de instrumente – de la aplicarea sau amânarea legilor și reglementărilor, până la acordarea de contracte, subvenții și scutiri fiscale.

Funcționarii de stat aleși își răsplătesc, de asemenea, sponsorii. Președintele Trump, de exemplu, l-a numit pe unul dintre cei mai mari sponsori ai săi la conducerea Serviciului poștal al SUA cu doar câteva luni înainte de alegerile prezidențiale din 2020. Robert Duncan, un expert în suprimarea votanților, a început imediat să revizuiască organizația, încetinind livrarea corespondenței și restricționând accesul americanilor pentru a obține realegerea lui Trump.

Pe lângă marile corporații, unele țări străine folosesc, de asemenea, grupuri de lobby pentru a influența politica SUA, chiar dacă fenomenul este controversat din punct de vedere juridic. Cel mai mare și mai agresiv este AIPAC, American Israel Public Affairs Committee, care exercită o influență enormă asupra politicii SUA.

Nu numai că AIPAC face lobby direct, întâlnindu-se cu parlamentarii și cu personalul Congresului pentru a susține și a exercita presiuni în favoarea politicilor pro-Israel, dar cheltuiește și sume mari de bani pentru a se asigura că candidații care sunt de acord cu poziția sa pro-Israel sunt aleși. Asta explică de ce AIPAC „are un control ferm asupra Congresului în ceea ce privește problemele cruciale ale finanțării militarismului israelian și ale permiterii continuării deposedării, oprimării și masacrării palestinienilor”.

Deoarece America are obiceiul de a se comporta ca un moralizator politic și de a ține lecții altor țări despre libertate și democrație, se cuvine să fie menționată o altă particularitate a autoproclamatei „cea mai mare țară” din lume și a „marii” sale democrații: atunci când majoritatea americanilor aleg un președinte din doar doi candidați, cel ales nu devine neapărat președinte.

De exemplu, în alegerile prezidențiale americane din 2016, Hillary Clinton a câștigat votul popular cu 65.853.514 voturi (48,5%), în timp ce Trump a primit 62.984.828 voturi (46,4%). Cu toate acestea, Trump a câștigat președinția deoarece a primit mai multe voturi electorale, 304 față de 227 pentru Clinton. Și de ce? Pentru că principiul democratic „1 om, 1 vot” nu se aplică în această așa-zisă democrație.

Citiți și:
Alexandru Racu: „Pentru ăștia, Trump reprezintă un pericol deoarece chiar le ia jucăria”
Elon Musk și Vivek Ramaswamy vor conduce noul „Departament al eficienței guvernamentale” în administrația Trump
Realegerea lui Trump și posibile consecințe

 

yogaesoteric
21 noiembrie 2024