Care este legătura dintre eliminarea barajelor în numele ecologismului și inundațiile devastatoare de la Valencia

Cine este de vină pentru inundațiile devastatoare care au lovit Valencia pe 29 octombrie? Mulțimea care l-a înconjurat pe regele Felipe și l-a alungat din oraș pe prim-ministrul Pedro Sanchez cu o ploaie de noroi și pietre era furioasă că nu s-a prevăzut inundația și nu s-a avertizat populația să se ferească din calea ei.

BBC ar fi vrut ca noi să fim supărați pe schimbările climatice provocate de om pentru că au cauzat furtuna ‒ punând un titlu chiar a doua zi: „Oamenii de știință spun că schimbările climatice au agravat inundațiile din Spania”.

Cu toate acestea, Valencia a avut o inundație la fel de teribilă în 1957, în care au murit 81 de oameni, cu mult înainte ca schimbările climatice să devină scuza de bază pentru orice vreme rea. După acea inundație, pentru a preveni repetarea acesteia, guvernul spaniol a construit o serie de baraje pe dealuri pentru a reține apa și a deviat râul Turia departe de oraș. Pentru mai bine de șase decenii, sistemul a funcționat bine. De ce a eșuat anul acesta? Pentru că marea neobișnuit de caldă a provocat o furtună neobișnuit de puternică, spun unii.

Cu toate acestea, graficele precipitațiilor din Spania nu arată nicio tendință către o frecvență mai mare a ploilor torențiale extreme. Analistul de date Jose Gefaell a publicat la o săptămână după tragicele evenimente un grafic al numărului de precipitații din Spania în care au căzut mai mult de 100 de litri pe metru pătrat în 24 de ore. Acesta arată chiar o ușoară scădere. Cele mai grave trei astfel de ploi torențiale au avut loc în provincia Valencia ‒ dar în noiembrie 1987, înainte ca încălzirea globală să își facă apariția.

În ultimii câțiva ani, guvernul spaniol a eliminat baraje într-un ritm frenetic. În cadrul unui program al Uniunii Europene de încurajare a readucerii râurilor la starea lor sălbatică, în beneficiul migrației peștilor, Spania a început să desființeze bariere de tot felul. În 2021, Spania a eliminat 108 baraje și diguri; în 2022, alte 133. În acel an, potrivit Dam Removal Europe, o coaliție formată din șapte grupuri de presiune ecologice, Spania a fost mândra campioană a Europei la desființarea barajelor. Anul trecut a fost pe locul al doilea, după Franța.

Câteva baraje au fost înlăturate pe dealurile din jurul Valenciei, dar se pare că acestea erau baraje mici de irigații, nu baraje rezervor, astfel încât nu ar fi contat prea mult pe 29 octombrie. Cu toate acestea, eșecul de a construi un nou baraj ar putea fi parțial de vină. Barajul Cheste din bazinul hidrografic Turia a fost proiectat special pentru a preveni inundațiile, pentru a „regla debitele care provin din bazinul superior al ravenelor Poyo și Pozalet”. A fost aprobat în 2001 ca parte a Planului Hidrologic Național.

Obiecțiile populației din Aragon față de părțile separate ale planului care ar transfera apă între regiuni l-au determinat pe socialistul Jose Luis Rodríguez Zapatero să promită abrogarea acestuia atunci când a candidat pentru funcția de prim-ministru în 2004. El și-a ținut promisiunea, iar barajul Cheste a fost o victimă neintenționată. Ar fi putut salva Valencia? Posibil. Orașul Aragon a fost salvat luna trecută de un baraj construit de împăratul Augustus.

Aceeași întrebare a fost pusă cu o lună mai devreme cu privire la inundațiile din Carolina de Nord în urma uraganului Helene. Zona din jurul orașului Asheville a fost devastată, în timp ce în aval Nashville a fost în regulă. Stephen McIntyre, un analist climatic canadian, a observat un posibil motiv pentru această situație. În anii 1930, după o serie de inundații teribile, Tennessee Valley Authority (TVA) a fost însărcinată cu construirea de baraje în bazinul hidrografic al râului Tennessee, pentru a absorbi șomajul, a produce electricitate și a atenua inundațiile. Aceasta a construit 49 de baraje în următorii 40 de ani, inclusiv unul uriaș deasupra orașului Nashville, iar inundațiile devastatoare din 1916 și 1927 au devenit o amintire îndepărtată.

Dar un district a respins toate barajele propuse din cauza opoziției locale: Asheville. O duzină de baraje au fost planificate pentru râul French Broad și afluenții săi din jurul orașului Asheville, dar acestea nu au fost construite niciodată. Dacă ar fi fost construite, este probabil că inundațiile din acest an ar fi fost mult mai puțin teribile.

McIntyre scrie: „[Uraganul] Helene a fost imposibil de distins de furtunile mari anterioare, de exemplu 1916, 1793. Helene demonstrează un aspect care a fost ignorat sau ascuns de [Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice] ‒ că proiectul societal pe termen lung de baraje fluviale în vederea obiectivului combinat al controlului inundațiilor și al electricității a reușit să reducă numărul deceselor «legate de climă». Dar, dacă verificați relatarea IPCC, comunitatea științifică a climei se îngrijorează în schimb de emisiile de CO2 în construcția acestor baraje.” Însuși TVA vorbește acum despre schimbările climatice.

În 2011, orașul Brisbane din Australia a suferit o inundație devastatoare, despre care unii oameni au susținut că a fost exacerbată de faptul că barajul construit pentru a reține apa după mai multe inundații anterioare a fost lăsat să se umple înainte de sosirea ciclonului. Opinia generală a climatologilor de la acea vreme era că Australia intrase într-o perioadă de secetă prelungită, dacă nu permanentă, și că era nevoie de fiecare picătură. Prin urmare, probabil că atunci când barajul Wivenhoe a început să se umple, toată lumea se gândea încă la secetă și uita de ce se afla barajul acolo. În cele din urmă, o lungă anchetă publică a exonerat de vină operatorii barajului.

Dacă schimbările climatice au loc, ar putea într-adevăr să agraveze inundațiile: la urma urmei, o atmosferă mai caldă poate reține mai multă umiditate. Dacă credeți că aceasta este situația, atunci cu atât mai mult aveți responsabilitatea de a lua măsuri de siguranță, anticipând că vor avea loc mai multe inundații, și să găsiți modalități de a preveni producerea unor pagube atât de mari. Chiar dacă înlăturarea unor baraje nu a contribuit de data aceasta la inundații, poate construcția de baraje ar putea ajuta data viitoare la evitarea lor.

Această optică este cunoscută de activiștii pentru climă drept „adaptare” și nu le place. Ei preferă „atenuarea” prin reducerea emisiilor. Nu este clar de ce, dar probabil din cauză că se tem că, dacă găsim modalități de a face schimbările climatice mai puțin dăunătoare, am putea ajunge să fim mai puțin supărați pe ele. Aruncatul cu supă în tablouri ar fi atunci mai puțin atrăgător ca profesie.

Citiți și:
Prof. Silviu Gurlui trage un semnal de alarmă după inundațiile devastatoare din Valencia: La nicio inundație de până acum nu s-a înregistrat această culoare roșiatică a apei
Cum a generat teoria climatică dezastrul din Spania?

yogaesoteric
25 noiembrie 2024