Istoricul dosarului de azil şi extrădare
de George Preda
Pe data de 16 martie 2005 Gregorian Bivolaru a depus o cerere de acordare de drept de rezidenţă în Suedia la Autoritatea pentru Imigranţi din Malmo. Cererea sa a fost motivată de persecuţiile la care a fost supus în România din anii 80 şi până în prezent, în special după 18 martie 2004.
În timpul celei de-a doua înfăţişări din procedura de discutare a cererii sale, la Malmo, pe 4 aprilie 2005, el este reţinut de Interpol datorită mandatului de urmărire internaţională emis cu aproape un an în urmă de Inspectoratul General al Poliţiei. Gregorian Bivolaru a rămas în custodia Poliţiei din Malmo din aprilie până în octombrie.
Statul român a formulat o cerere de extrădare în luna mai 2005 pentru presupusa infracţiune de act sexual cu o minoră. Datorită inconsistenţei probelor, se încropeşte la repezeală un nou dosar, în cadrul căruia se emite un al doilea mandat de arestare pe numele lui Gregorian Bivolaru, pentru presupusa infracţiune de trafic de persoane. În acelaşi dosar au fost acuzate pe nedrept iniţial încă 16 persoane, ajungându-se ulterior la 25 de inculpaţi. Pe baza noilor acuzaţii statul român formulează a doua cerere de extrădare.
Cele două procese, legate pe de o parte de cererea de acordare a azilului formulată de Gregorian Bivolaru şi de cealaltă parte, de cererea de extrădare formulată de statul român, au decurs în paralel.
Pe 16 august, Biroul pentru imigranţi din Malmo a repins cererea de rezidenţă. Decizia este explicabilă având în vedere implicaţiile politice ale cazului asupra procesului de aderare al României la Uniunea Europeană. Gregorian Bivolaru a formulat recurs.
Pe 11 şi 12 octombrie, la Stockholm, Curtea Supremă a judecat cererea de extrădare. Alături de dosarul voluminos trimis de procurorii români au fost prezentate şi probe ale apărării. Pe data de 20 octombrie Gregorian Bivolaru este pus în libertate, iar pe 21 octombrie se anunţă oficial respingerea extrădării.
Avocaţii lui Gregorian Bivolaru au depus probe suplimentare la dosarul de azil, probe care fuseseră neglijate de avocatul numit din oficiu în luna aprilie. Noul dosar de acordare a rezidenţei a primit pe 23 decembrie un răspuns pozitiv, definitiv şi irevocabil, care nu poate fi atacat de statul român.
Citiţi şi:
Câteva exemple de încălcări ale drepturilor omului în cazul Gregorian Bivolaru
Recordurile ale autorităţilor române în cazul Gregorian Bivolaru
Integrarea României în UE, pusă sub semnul întrebării de cazul Gregorian Bivolaru
7 ianuarie
yogaesoteric