Cutremur la Paris: Zgâlțâiala care poate pune la pământ Europa
Pentru prima oară în timpul celei de-a V-a Republici, un guvern francez a căzut în urma unui vot de neîncredere al Adunării Naționale. Consecințele acestui eveniment sunt incalculabile.
Franța traversează cea mai gravă criză din ultimii 67 de ani, comentează ziarele din Hexagon. Adică, de când, în octombrie 1958, generalul De Gaulle a pus bazele celei de-a V-ea Republici.
Vorbim de o criză multiplă:
– politică – instabilitate a guvernului;
– economică – deficite record și o datorie publică tot mai amețitoare;
– socială – imigranții, explozia criminalității, criza pensiilor;
– culturală – eșecul integrării imigrației masive, islamizarea etc;
– de securitate – presiunea Parisului pentru escaladarea războiului din Ucraina este foarte impopulară printre francezi.
O criză națională care a fost prea mult timp ascunsă sub preș și care acum a ajuns să pută insuportabil.
Fitilul care a detonat butoiul cu pulbere îl reprezintă politica de austeritate a guvernului Bayrou (atenție, Bolojan!), care nemulțumește pe toată lumea.
Dar Bayrou este doar un țap ispășitor. Franța este o republică ultra-prezidențială, în care președintele este practic șeful guvernului, iar prim-ministrul doar un administrator al său.
Prin urmare, căderea guvernului înseamnă o scatoalcă răsunătoare pe obrazul lui Emmanuel Macron, a cărui susținere populară a ajuns la doar 15%.
Cu doar 1% mai mult decât premierul François Bayrou.
Potrivit sondajelor, doi francezi din trei vor demisia lui Macron, nu a premierului.
Deci căderea guvernului nu rezolvă nimic. Dimpotrivă, înseamnă doar o creștere și mai mare a instabilității politice. Dreapta lui Marine Le Pen a cerut deja alegeri generale anticipate, iar partidul său se află pe primul loc în sondaje.
Stânga (La France Insoumise) cere demisia sau destituirea lui Macron.
Strada fierbe. La fel și sindicatele.
Niciodată poziția lui Macron nu a fost mai șubredă ca acum, iar mulți observatori prevăd că, în aceste condiții, nu își va duce până la capăt mandatul care i se termină în 2027.
Dar asta nu este totul: The Telegraph scria recent că actuala criză din Franța ar putea duce – nici mai mult, nici mai puțin – decât la „prăbușirea economiei globale”.
Cu o datorie națională de 116% din PIB, Franța (despre care Telegraph scrie că este „cea mai iresponsabilă fiscal dintre toate marile economii ale lumii”) ar putea reedita criza Greciei din 2009.
Doar că Franța nu e Grecia. E cu mult mai mult. Este în primul rând unul din motoarele UE, alături de Germania (care nici ea nu se simte prea bine).
Prin urmare, unda de șoc a unei eventuale prăbușiri a Franței (cu toată intervenția de urgență a FMI) s-ar simți în toată Europa. Și apoi în restul lumii.
PS: De prisos să spunem că prima țară lovită va fi România, devenită cea mai nouă colonie a Franței, după anularea alegerilor din noiembrie 2024.
Citiți și:
Ce se petrece în Franța?
„Blocăm tot” – Franța zguduită de proteste masive: gări paralizate, baricade și ciocniri cu jandarmii
yogaesoteric
18 septembrie 2025