Misterul Epstein: Mossad, CIA sau SVR?

Rețeaua tentaculară a lui Jeffrey Epstein, cu elite din politică, finanțe, mediul academic și chiar figuri proeminente din familiile regale, împreună cu predilecția sa pentru capcane sexuale menite să obțină material de șantaj, sugerează o legătură strânsă cu serviciile secrete. Dintre cele trei agenții invocate frecvent (Mossad, CIA și SVR) o analiză a informațiilor publice, oricât de fragmentate, înclină balanța către Mossad ca fiind colaborarea cea mai plauzibilă.

Legătura cu Mossad-ul pare a fi cea mai consistentă și cea mai adânc ancorată în mărturii și informații scurse. Piesa centrală este Ghislaine Maxwell, partenera și complicele de lungă durată a lui Epstein. Tatăl ei, Robert Maxwell, magnat media britanic, a fost un agent confirmat al serviciilor de informații israeliene, implicat în operațiuni de spionaj și trafic de arme. Conexiunea directă sugerează o posibilă cooptare a Ghislainei în aceeași rețea de agenți ai Mossad.

Mărturia fostului ofițer israelian Ari Ben-Menashe aduce un plus de greutate. El a declarat public că Epstein și Maxwell operau o rețea de tip „honeytrap” (capcană sexuală) pentru Mossad încă din anii ’80, prin colecționarea meticuloasă a unor informații compromițătoare despre elitele globale.

Insula privată a lui Epstein a avut un rol esențial în capturarea figurilor influente pentru obținerea de „avantaje strategice” în slujba intereselor israeliene. Mai mult, documentele declasificate în anii 2025-2026 indică faptul că Epstein ar fi facilitat direct acorduri de securitate de înalt nivel pentru Israel. El ar fi avut întâlniri repetate cu oficiali proeminenți, inclusiv cu fostul premier Ehud Barak, care l-a vizitat pe Epstein de peste 30 de ori. Întâlnirile dintre cei doi sugerează o implicare profundă și operațională, dincolo de simpla socializare.

În contrast, dovezile care ar indica o colaborare directă cu CIA sunt mult mai vagi și preponderent circumstanțiale. Cel mai adesea citat este comentariul procurorului Alex Acosta, care i-a oferit lui Epstein un acord indulgent de recunoaștere a vinovăției, în 2008. Procurorul a declarat ulterior că i s-a transmis să îngroape dosarul, întrucât Epstein „aparținea intelligence-ului”. Declarația sugerează o protecție la nivel înalt pentru un „asset” sau un informator al serviciilor americane. Întâlnirile documentate ale lui Epstein cu William Burns, actualul director al CIA, în 2014, sunt descrise oficial ca fiind de natură financiară. Totuși, absența unor mărturii directe sau a unor dovezi declasificate comparabile cu cele sugerate pentru Mossad lasă un mare gol în teoria „Epstein, agent CIA”.

În ciuda poziției unor influensări entuziaști tip Caramitru, legăturile miliardarului american cu SVR-ul rusesc au la bază puține dovezi palpabile. Deși Epstein a avut contacte cu oficiali ruși, precum Sergei Belyakov (absolvent al Academiei FSB, viceministru al Dezvoltării Economice) și au apărut email-uri în care oferea mici secrete despre administrația Trump către cercuri apropiate Kremlinului, conexiunile sale cu Moscova par mai degrabă oportuniste.

Anumite rapoarte apărute în 2026 indică faptul că rețeaua lui Jeffrey Epstein a fost implicată într-o operațiune de tip „capcană sexuală” destinată oficialilor de la Moscova, care implica modele rusești și elemente ale mafiei. Totuși, majoritatea analizelor și investigațiilor publice sugerează clar că Epstein însuși ar fi fost victima unui șantaj exercitat de serviciile de informații rusești. Ceea ce l-a transformat într-un instrument forțat să coopereze, și nu într-un agent activ, conștient și loial al SVR-ului.

Epstein poate fi metaforic asemănat cu un iceberg. Partea vizibilă (abuzurile sexuale revoltătoare) ascunde sub apă un bloc masiv de operațiuni mult mai complexe, probabil transnaționale, cu scopuri strategice. Este plauzibil ca Epstein să fi avut roluri multiple și să fi interacționat cu diverse agenții, dar cu centru de greutate clar în direcția Mossadului.

Reticența inițială a lui Donald Trump de a elibera integral dosarele Epstein pare a fi motivată mai degrabă de presiuni dinspre Tel Aviv decât de implicare personală în orgii sexuale. Deși a socializat cu Epstein, nu există acuzații credibile de participare directă la abuzuri.

Informații vehiculate despre documente FBI declasificate în ianuarie 2026 afirmă explicit că Trump ar fi fost „compromis de Israel” prin Jared Kushner și legăturile financiare suspecte cu avocatul lui Epstein, Alan Dershowitz (descris ca fiind „cooptat de Mossad”). Ca atare, miza ar fi fost mult mai mare decât protejarea reputației lui Trump. Declasificarea dosarului risca să expună unele operațiuni (Mossad?) de mare anvergură, care au compromis cele mai înalte sfere ale puterii de la Washington.

Afacerea Epstein rămâne o parabolă sumbră despre puterea coruptă, vulnerabilitățile elitelor și liniile periculos de subțiri dintre crimă, finanțe și spionaj. Informațiile publice desenează portretul unui manipulator genial, a cărui rețea a fost o platformă de neegalat pentru operațiuni „strălucite” de șantaj în mediul politic. De aici și speculațiile legate de asasinarea lui Epstein în arestul poliției din New York.

Citiți și:
Momentul adevărului: Departamentul de Justiție al SUA publică integral dosarele Epstein
Soroșistul Macron îi cerea sfaturi lui Epstein „aproape despre tot, inclusiv cu privire la instituții, politici și știință”: „Vrea să conducă Europa, poate chiar lumea”

yogaesoteric
24 februarie 2026