Papa la Paris, Macron scăldat în sânge de vitralii
Fotografie reală, fără IA, doar lumina care-l dezvăluie pe Macron
Papa Leon al XIV-lea a făcut o vizită „istorică”, de 4 zile, la Paris, unde președintele globalist – unii ar zice de-a dreptul satanist, având în vedere spectacolului de la olimpiadă – l-a însoțit, pe 25 septembrie, în prima zi a vizitei, la Catedrala Notre Dame. Aici, jocul de lumini și umbre al soarelui prin vitraliile restaurate ale Catedralei i-a relevat lui Macron o față care a devenit virală pe internet.
✝️ The light of Notre-Dame betrayed her in public. Yesterday, with Léon XIV right beside him, and the stained glass windows slap a red demon mask right on his face.
Real photo, no AI, just the sun stripping Macron bare. https://t.co/AmTQJYJZax
— John F. Kennedy Jr Q (@Real_JFK_Jr_) September 27, 2026
Presa americană a observat că la Notre Dame un bebeluș n-a fost prea încântat de binecuvântarea Papei:
This crying baby outside Notre Dame cathedral was unenthusiastic about receiving Pope’s blessing https://t.co/bdPI8wbcUP
— New York Post (@nypost) September 25, 2026
În vizita sa la Paris, Papa s-a oprit în tăcere și în fața unei plăci la care aproape nimeni nu se uită. Spune doar două cuvinte în latină: „Hic ceciderunt” – „Aici au căzut”.
Aici, la 2 septembrie 1792, la începuturile comunismului, aproximativ 115 preoți și episcopi au fost uciși în timpul Masacrelor din Septembrie, după ce au refuzat să renunțe la fidelitatea lor față de Biserică.
De ce i-au ucis? Pentru că au refuzat să depună jurământul față de Constituția Civilă a Clerului, o lege care supunea preoții controlului statului și care fusese condamnată de Vatican.
I-au închis într-o mănăstire carmelitană și, în mai puțin de două ore, au fost masacrați de gloate însetate de sânge.
În total, 191 de martiri catolici, beatificați în 1926 de Pius al XI-lea.
Pe 26 septembrie, înainte de întâlnirea sa la Institutul Catolic din Paris, Leon al XIV-lea a vrut să se roage chiar acolo, pe Parcours des Martyrs, unde peste 100 de episcopi și preoți francezi au fost uciși de precursorii comunismului anticreștin în 1792.
¡AQUÍ CAYERON MUCHOS! ❗️
París los olvidó, pero León XIV no.El Papa se detuvo en silencio ante una placa que casi nadie mira. Dice solo dos palabras en latín: „Hic ceciderunt”: Aquí cayeron.
Aquí, el 2 de septiembre de 1792, unos 115 sacerdotes y obispos fueron asesinados durante las Masacres de Septiembre, tras negarse a renunciar a su fidelidad a la Iglesia.
¿Por qué los mataron? Por negarse a prestar juramento a la Constitución Civil del Clero, una ley que ponía a los sacerdotes bajo el control del Estado y que había sido condenada por el Vaticano.
Los encerraron en un convento carmelita y en menos de dos horas los masacraron turbas sedientas de sangre.
En total, 191 mártires, beatificados en 1926 por Pío XI.
El sábado, antes de su encuentro en el Instituto Católico de París, León XIV quiso rezar justo ahí, en el Parcours des Martyrs, donde más de 100 obispos y sacerdotes franceses fueron asesinados en 1792.
Francia quiso borrar a Dios con sangre. Hoy un Papa vuelve a ponerlos de pie con una oración.
¿Conocías esta historia?
— Pildorasdefe (@Pildorasdefe) September 26, 2026
Vizita oficială făcută de Papa Leon al XIV-lea la Paris, între 25 și 28 septembrie, a fost prima vizită de stat a unui suveran pontif în Franța după 18 ani. Sute de mii de francezi l-au întâmpinat pe Papa Leon al XIV-lea pe străzile Parisului. Vaticanul a estimat că 800.000 de oameni au participat la Sfânta Liturghie oficiată în aer liber sâmbătă 26 septembrie, în Place de la Concorde.
Citiți și:
Scandal în Franța. Globalistul Macron, acuzat de vandalism cultural pentru planul de a schimba vitraliile clasice ale Catedralei Notre Dame cu pictură modernă în care predomină negri
Franța a adoptat legea privind eutanasia, care reglementează sinuciderea asistată. Macron se laudă că legea morții este „realizarea” celui de-al doilea mandat al său. Reacția Bisericii Catolice
Artista LGBT care l-a parodiat pe Iisus în „Cina cea de Taină” la deschiderea JO 2024, decorată de ministrul Culturii francez cu medalia „Cavaler al Artelor și Literelor”
yogaesoteric
5 octombrie 2026