ASTEYA – onestitatea care conferă armonizarea între planul material şi viaţa spirituală

Practica YOGA necesită o corectitudine totală în relaţiile cu ceilalţi oameni

 
de Monica Dascălu
 

A treia regulă de YAMA se numeşte ASTEYA şi se traduce de obicei prin „a nu fura”. La modul perfect, ASTEYA vizează atingerea şi manifestarea unei stări de perfectă onestitate (sau corectitudine).


Yoghinul trebuie să urmărească permanent şi cu scrupulozitate să respecte ASTEYA, conştient fiind de faptul că această regulă yoghină, prin integrarea ei adecvată în viaţa de zi cu zi, ne dă o şansă viabilă de soluţionare a nenumăratelor dileme de ordin material şi chiar ne dă posibilitatea de a reuşi să avem o evoluţie spirituală rapidă, chiar integrând practica spirituală într-o viaţă socială normală.

Yoghinul care urmăreşte să pună în practică regula onestităţii, ASTEYA, trebuie să înţeleagă faptul că este foarte important, în primul rând pentru el însuşi, să fie din toate punctele de vedere foarte corect în ceea ce priveşte aspectele materiale şi mai ales interacţiunea cu celelalte fiinţe umane în planul material (inclusiv financiar). Ca o consecinţă directă a atitudinii sale, va remarca progresiv că şi cei cu care el vine în contact manifestă faţă de el o corectitudine similară.

Detaşarea nu înseamnă neputinţă

De aceea, dacă sunteţi adeseori furaţi, înşelaţi, păcăliţi, aceasta înseamnă că atrageţi prin rezonanţă ceea ce meritaţi prin faptul ca nu respectaţi corect ASTEYA. Deşi un yoghin nu trebuie să fie preocupat excesiv de bunăstarea sa materială, totuşi este bine ca el să fie capabil să îşi asigure un mod de viaţă echilibrat şi armonios din punct de vedere material şi social.

În general, acei yoghini care se confruntă cu dificultăţi extrem de mari din acest punct de vedere, la nivel material, sunt cei care nu manifestă corect starea de onestitate. Cu alte cuvinte, ca yoghini, putem corela starea lui ASTEYA cu faptul că vom avea o anumită bunăstare materială, care să ne permită să integrăm practica spirituală fără a avea anumite „stresuri financiare”. Se poate replica aici faptul că fiinţele care au cel mai mare succes în plan material şi financiar, în afaceri etc. cu siguranţă sunt printre cele mai puţin oneste, lipsa lor de corectitudine fiind cea pe baza căreia şi-au clădit averile. Da, acest lucru este adevărat, ei reuşesc să aibă aceste averi chiar colosale, dar ei nu ar avea nici cea mai mică şansă pe calea spirituală. Pe yoghini de altfel nici nu trebuie să-i intereseze acumularea de „averi” (despre aceasta vom vorbi şi atunci când vom prezenta APARIGRAHA, non-acumularea), dar este cu siguranţă nefiresc ca ei să aibă o stare de neputinţă în plan material.

Este important în contextul lui ASTEYA să înţelegem faptul că sistemul financiar-bancar reprezintă în realitate o capcană extrem de abilă care, exploatând invidia, lăcomia şi aviditatea oamenilor, reuşeşte să îi aservească pe aceştia forţelor demoniace, prin intermediul diferitelor sisteme de conturi, împrumuturi etc. Aceste împrumuturi permit ca o fiinţă umană a cărei KARMA nu îi permitea, de exemplu, să aibă un apartament luxos, să îl achiziţioneze pe acesta pe baza unui împrumut (şi ratele sunt tot un fel de împrumut). Atunci fiinţa umană nu îşi depăşeşte KARMA, ci realizează de fapt un pact cu forţele demoniace. Din acest motiv, odată ce omul este atras în angrenajul financiar-bancar, el rareori mai reuşeşte să iasă, continuând apoi toată viaţa să fie practic aservit banului.

Măsura în care credem în dreptatea divină este chiar măsura evoluţiei noastre spirituale

În cazul regulilor de YAMA pe care le-am analizat anterior, AHIMSA şi SATYA, am remarcat că pentru fiecare  există o atitudine inferioară fundamentală pe care aceasta vizează să o elimine complet din fiinţa umană. În cazul lui AHIMSA este vorba de agresivitate în toate variantele sale. Pentru SATYA, este vorba de minciună. Aici, pentru ASTEYA, starea inferioară, atitudinea negativă care trebuie înlocuită prin opusul ei este invidia. Invidia este o trăsătură de caracter foarte urâtă, care în ultimă instanţă reflectă o foarte mică credinţă în faptul că Dumnezeu e drept şi îi dă fiecărei fiinţe umane exact ceea ce merită.

Invidiosul are prostul obicei de a compara întotdeauna ceea ce au ceilalţi (din punct de vedere material, social, ca înzestrări native sau chiar ca relaţii cu alte fiinţe) cu ceea ce are el însuşi şi să considere că, pe undeva, el a fost nedreptăţit şi nu a primit tot ceea ce el „merită”. El preferă să se ipostazieze ca victimă a nedreptăţii sau inechităţii şi de aceea se simte deseori îndreptăţit să acţioneze în mod viclean, înşelând, manipulând, furând chiar pentru a obţine ceea ce el îşi doreşte. Din păcate însă, niciodată el nu va fi mulţumit şi nu va putea ieşi din capcana acestui mod vicios de a fi, simţi şi acţiona, dacă nu va reuşi să elimine din fiinţa sa invidia.

La modul fundamental, invidia este şi o lipsă crasă de recunoştinţă faţă de Dumnezeu, incapacitatea de a înţelege că Dumnezeu îi dă fiecăruia exact ceea ce el merită. Desigur că ceea ce am prezentat aici este cazul extrem, în realitate invidia putând fi foarte abil disimulată în fiinţa umană. Însă realist vorbind, procentul oamenilor care nu au absolut deloc această problemă este infim.

Bucură-te pentru bucuria celui de lângă tine

Din punct de vedere energetic, invidia este o dizarmonie la nivelul lui ANAHATA CHAKRA. Deci orice tehnică yoga care vizează dinamizarea acestui centru de forţă este de un real folos pentru depăşirea invidiei. Pe de altă parte, trebuie dezvoltată în mod volitiv o viziune corectă şi transfiguratoare asupra fiinţelor umane, înţelegând faptul că ele sigur merită tot ceea ce au (punând în practică cu tenacitate acest sfat simplu vom înţelege în ce mod ASTEYA, perfect realizată, ne permite să intuim înzestrările native, chiar dacă se află în stare de potenţialitate, ale fiinţelor umane cu care venim în contact).

Din acest punct de vedere, a ne bucura pentru ceilalţi, pentru succesele şi realizările lor, este o modalitate eficientă de a contracara invidia. În paralel însă, trebuie dezvoltată capacitatea de a acţiona corect (onest) şi divin integrat pentru a obţine lucrurile care ne sunt necesare şi pe care ni le dorim. Din acest punct de vedere, nu sunt recomandate deloc speculaţiile pe tema „meritului” personal, ci trebuie acţionat perseverent şi cu încredere, chiar cu susţinerea anumitor procedee de mentalizare şi vizualizare creatoare benefică.

Ce este al tău NU este şi al meu

O atitudine de genul „ce-i al tău e şi al meu” este şi ea o încălcare a lui ASTEYA. Dacă ne este sete şi bem dintr-o sticlă de apă care ne este la îndemână, dar care aparţine altcuiva, fără a-i cere acelei persoane permisiunea, încălcăm ASTEYA. Dacă cineva ne împrumută un obiect pentru două săptămâni şi noi îl restituim mai târziu chiar şi cu o oră, fără a discuta în prealabil şi să fi obţinut o „amânare”, încălcăm ASTEYA. Dacă transmitem o scrisoare confidenţială şi o citim din curiozitate, dacă scotocim în lucrurile altcuiva, dacă abuzăm de autoritatea noastră şi de încrederea celorlalţi pentru a ne satisface propriile interese, dacă îi manipulăm pe ceilalţi să ne împrumute bani sau să ne facă anumite servicii (chiar dacă reuşim să aranjăm lucrurile aşa încât să se ofere ei să ne ajute), de fiecare dată încălcăm ASTEYA.

Dintre cele zece reguli de YAMA şi NYAMA, ASTEYA şi APARIGRAHA (non-acumularea) sunt cele care vizează direct aspectele materiale ale vieţii. Ştiind că în epoca în care trăim noi acum cele mai importante obstacole care ne pot chiar îndepărta de calea spirituală sunt cele de natură materială, yoghinul trebuie să urmărească permanent să respecte la perfecţiune aceste două reguli.

Atitudini care sunt de un real folos în respectarea principiului onestităţii

Cultivarea unei stări de recunoştinţă, atât faţă de Dumnezeu, cât şi faţă de oamenii care ne ajută sau ne fac daruri oricât de mici. Din păcate foarte mulţi oameni nu ştiu nici măcar să spună „mulţumesc”. A învăţa să spunem sincer „mulţumesc” este un prim pas în trezirea stării de recunoştinţă.

Transfigurarea tuturor fiinţelor umane. Trebuie să ne obişnuim în acest sens să eliminăm toate tendinţele critice, căutând întotdeauna să vedem la oameni mai întâi calităţile lor. Este foarte bine să ne raportăm direct la Sinele lor suprem, dar şi să vedem foarte corect care sunt calităţile care îi definesc.

A dărui şi, mai ales, a face daruri concrete de natură materială, chiar fără un motiv anume, va cultiva în timp exact opusul atitudinii de „a lua” de la alţii. Mai ales dacă vom face din aceasta o adevărată artă, oferind daruri foarte potrivite, care să-i bucure mult pe ceilalţi.

Atenţia şi luciditatea sunt fundamentale pentru a sesiza prompt momentele când suntem pe cale să încălcăm ASTEYA şi să reuşim să ne oprim atunci fulgerător.

Mulţumirea, a fi permanent mulţumiţi cu ceea ce avem, a şti chiar să ne bucurăm de lucrurile pe care le avem şi care desigur sunt benefice, va crea condiţiile necesare pentru respectarea lui ASTEYA.

Bunul simţ, discernământul spiritual şi diminuarea influenţei ego-ului sunt aşa cum am mai spus, calităţi fundamentale care ne pot ajuta să intuim corect ce trebuie să facem în diferite situaţii, corelând aspectele teoretice cunoscute despre regulile etice şi morale (YAMA şi NIYAMA), pe de o parte, şi situaţiile concrete de viaţă, pe de altă parte.

Respectul profund pentru celelalte fiinţe umane, pentru liberul lor arbitru, pentru calităţile şi realizările lor ne va diminua tendinţele oricât de abil disimulate de a manipula, de a înşela, fura, sau de a abuza de încrederea oamenilor.

Procedeele de mentalizare a unor scopuri benefice sau de vizualizare creatoare vor elimina o anumită stare de neputinţă sau ineficienţă care se află de multe ori la rădăcina încălcării lui ASTEYA. Aceste procedee însă trebuie întotdeauna integrate corect în spiritul sistemului KARMA YOGA (consacrând fructele lor integral lui Dumnezeu Tatăl). Mai ales aceia care şi-au recunoscut obiectiv unele obişnuinţe negative de a încălca ASTEYA, pot adăuga atunci o rugăciune sinceră adresată lui Dumnezeu, de a li se exemplifica atingerea scopului dorit, în perfectă conformitate cu regula onestităţii.

Donaţiile de natură materială sau chiar bani, realizate numai în scopuri benefice sau spirituale, ne pot ajuta foarte mult să ne purificăm mentalul de diferite tendinţe negative în domeniul material şi financiar.

Principalele fapte care înseamnă o încălcare a regulii onestităţii

– furtul;
– însuşirea unor obiecte care nu ne aparţin chiar atunci când nu este vorba despre furt, cum este cazul unui obiect pe care îl găsim, de exemplu, pe plajă sau în sala de curs;
– folosirea lucrurilor altei persoane într-un scop sau într-un mod cu care ea nu este de acord;
– a nu restitui obiectele împrumutate la timp;
– invidia faţă de posesiunile unor fiinţe umane;
– lăcomia;
– incorectitudinea în relaţiile cu ceilalţi oameni, în special în ceea ce priveşte aspectele materiale;
-datoriile financiare de orice fel (indiferent de termenii sau modalitatea bancară care le „cosmetizează”: împrumut bancar, rate, leasing);
– abuzul de încredere;
– a profita de alte fiinţe umane sau a le manipula urmărind propriile interese;
– angrenarea unor relaţii de cuplu vizând anumite profituri materiale sau financiare;
– a păcăli sau înşela alte fiinţe umane.

Articol preluat din Revista YOGA MAGAZIN nr. 48

Citiţi şi:
Yama şi niyama în lumina legii rezonanţei
Puterile paranormale care apar prin respectarea regulilor YAMA 

yogaesoteric
februarie 2008