Strugurii – fructe divine

de Crenguța Roșu

A venit toamna, acoperă-mi… trupul cu struguri şi miros de frunze uscate…, ar spune poetul

Strugurii sunt cunoscuţi de mii de ani drept fructul zeilor datorită calităţilor sale excepţionale atât nutritive, cât şi curative ce ne uimesc şi astăzi. Denumiţi de oamenii de ştiinţă polivitamine naturale, strugurii reprezintă unul dintre cele mai complete alimente.

O plantă cu o istorie îndelungată

De mii de ani, viţa-de-vie şi fructul ei simbolizează rodul, viaţa îmbelşugată, sănătate şi noroc. Primul viticultor al omenirii este considerat Noe, celebrul personaj biblic care după potop a cultivat viţa-de -vie.
 
În mitologia multor popoare strugurii sunt un simbol al imortalităţii. Şi în tradiţiile româneşti vița-de-vie este considerată ca având un caracter sacru; unele legende româneşti leagă originea vinului de sângele ce s-a scurs din rana Mântuitorului. Sacralitatea viţei-de-vie şi a vinului este însă anterioară creştinismului, acest fapt reieşind din modul de raportare la vin al dacilor, dar şi din unele credinţe ale românilor din Moldova. Se spune că, dacă vrei să ajungi la Porțile raiului,  trebuie să munceşti via 7 ani, fără să  te superi, nici să rosteşti cuvinte injurioase, indiferent de sacrificii, căci așa Dumnezeu îţi iartă păcatele.

În Israelul antic, viţa-de-vie era considerată de asemenea o plantă sacră, fiind identificată în vechile tradiţii cu miticul arbore al vieţii. Simbol al belşugului şi bucuriei, ea a fost asemănată în tradiţia creştină cu sufletul omenesc care se trezeşte şi care, atunci când, precum via, este lucrat cu dăruire şi atenţie, ajunge să ofere nenumărate roade: strugurii dulci ai creşterii spirituale şi ai apropierii de Dumnezeu.

Textele evanghelice fac din vie un simbol al Împărăţiei Cerurilor; Iisus afirma de altfel că El este viţa cea adevărată. Clement din Alexandria (150-220) fondatorul şcolii teolegice din Alexandria spunea: „înţeleg prin vie în sensul alegoric, pe Domnul cu care trebuie să ne hrănim, dar în urma unei munci de cultivare care se face prin lucrarea raţiunii”. O plantă care a inspirat atât de mult arta şi literatura, care a oferit atâtea simboluri şi a servit ca bază pentru numeroase alegorii, nu poate să nu fie încărcată de valenţe aparte din punctul de vedere al regenerării, fortificării şi întăririi sufletului, dar şi a întregii fiinţe.

Beneficii pentru sănătate

Albe, rubinii sau negre, boabele dulci de struguri sunt pline de apa pură care se apropie, prin componenţă, de cele mai bune ape minerale. În sucul strugurilor sunt dizolvate microelemente care favorizează metabolismul (molibden, titan, rubidiu, cobalt, nichel, vanadiu, iod), altele care întăresc pereţii vaselor sanguine şi muşchiul cardiac (potasiul, magneziul), iar fierul, prezent în cantităţi mari, ajută să prevenim sau să tratăm anemia. Strugurii conţin şi vitaminele A, B1, B2, B6, PP, C, acizi graşi (malic, tartaric, succinic), taninuri, materii răşinoase şi multe zaharuri. Valoarea energetică a 100g struguri este de 98kcal, din care se asimilează în organism aproximativ 90%. Studiile medicale confirmă faptul că strugurele negru este unul dintre cele mai sănătoase fructe. El conţine resveratrol – unul dintre cei mai puternici antioxidanţi naturali cunoscuţi; picnogenol – al doilea antioxidant exogen ca forţă; licopen; luteina; bioflavonoide; acizi grasi omega 3 si 6; mangan; cupru; antocianide; acid elagic si melatonina.

Iată ce ne oferă compuşii fitochimici din struguri:

Resveratrolul, antioxidantul vedetă, conferă strugurilor negri o protecţie antioxidantă excelentă, micşorând nivelul colesterolului total sangvin; poate avea acţiune citostatică în cancerul de sân, previne şi combate eficient osteoporoza. Studiile ştiinţifice au mai arătat că resveratrolul reduce nivelul peptidelor beta-amiloidale, responsabile pentru degenerarea ţesuturilor cerebrale, de aceea consumul strugurilor negri este eficient în prevenirea maladiei Alzheimer, cât şi în încetinirea progresului ei în cazul celor care suferă deja de această boală.

Picnogenolii, al doilea antioxidant ca forţă, prezenţi în strugurii negri, împreună cu vitaminele A, C şi E au fost studiate în bolile degenerative cardiovasculare, în fragilitatea capilară şi în insuficienţa venoasă periferică. Picnogenolii previn şi combat retinopatia (afecţiune a retinei).

Licopenul, uimitorul colorant roşu, este o substanţă cu efecte antitumorale în cancerul de prostată, sân, vezică urinară, pancreas, plamâni şi piele, în cancerul cervical, ovarian, uterin, intestinal. Licopenul reduce semnificativ riscul aterosclerozei, iar incidenţa infarctului miocardic scade cu 20-50% la persoanele ce consumă frecvent struguri, unde pocesele de îmbătrânire celulară sunt încetinite. În consumul de licopen se pun mari speranţe pentru prevenirea bolilor neoplazice, degenerative.
 
Luteinea, are un puternic efect antioxodant ce se manifestă nu numai la nivelul aparatului vizual, dar şi la nivelul altor organe, precum şi în cadrul unor lanţuri metabolice, putând fi utilizată cu rezultate bune de către toţi cei cărora li s-a recomandat consumul de antioxidanţi, pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, a cancerului de prostată etc. Efectul luteinei este amplificat de licopen, cu consecinţe deosebite în scăderea colesterolului sangvin şi încetinirea sau stoparea degenerării maculare (afecţiune ce include o varietate de boli de natură oftalmologică ce se caracterizează prin afectarea vederii centrale).

Bioflavonoidele (quercitina, rutina, hesperidina etc.) au un efect sinergic cu vitamina C, având o mare importanţă în întărirea peretelui capilar. Ele cresc rezistenţa capilarelor, reglându-le permeabilitatea şi se opun formării varicelor şi a hemoroizilor. De asemenea, bioflavonoidele au un efect antianginos, tonic cardiac, antiaterosclerotic de primă mână şi antitrombotic. Bioflavonoidele preîntâmpină ridarea şi îmbătrânirea pielii, menţinându-i elasticitatea şi tinereţea.

Acizii graşi omega 3 regularizează ciclul menstrual, diminuează frecvenţa şi intensitatea durerilor menstruale, iar acizii graşi omega 6 asigură buna funcţionare a sistemului nervos central.

Manganul este necesar structurii osoase normale şi a cartilajului articular, este antialergic şi un desensibilizant redutabil.

Cuprul contribuie la integritatea membranelor celulare, limitează formarea radicalilor liberi, creşte apărarea imună, reduce simptomele artritei, menţine vasele arteriale curate (de ateroscleroză) şi elastice.

Antocianinele reduc frecvența tuturor formelor de cancer, indiferent de localizare, atât prin acţiune directă, de distrugere tumorală, cât şi prin reciclarea glutationului (cel mai puternic şi mai important dintre antioxidanţii produşi de organism).

Acidul elagic este capabil să neutralizeze acţiunea substanțelor pro-carcinogene.

Melatonina reduce nivelul colesterolului, atenuează efectele negative ale stresului, protejează împotriva bolilor cardiace degenerative, coboară nivelul colesterolului sangvin şi este un factor antitumoral. Strugurele negru este printre puţinele alimente ce conţin cantităţi importante de melatonină şi lecitină.

Zaharurile prezente în bobul de strugure sunt uşor asimilate din cauză că sunt în majoritate monozaharide: glucoza şi levuloza. În urma unui experiment interesant s-a constatat că valorile substanţelor azotoase, minerale şi ale zahărului din struguri sunt comparabile și cu cele ale laptelui matern. Strugurii au un efect deosebit asupra aparatului digestiv, având proprietăţi tonic aperitive, util în dispepsii, atonii gastrointestinale, hepatite şi ascite.

Strugurii negri au efect diuretic, laxativ, uricozuric, coleretic, colecistokinetic, detoxifiant (Hg, Pb), hipocolesterolemiant, regenerator hepatic (în statusul posthepatitic), puternic calmant şi de combatere a insomniilor.

Cura cu struguri şi must de struguri

Proprietăţile diuretice şi depurative fac din struguri un adjuvant de mare preţ în bolile amintite până acum, cât şi în bolile de piele, artrită, reumatism, gută şi boli renale inclusiv litiaze (pietre). Cura de struguri este utilă şi datorită faptului că are acţiune de scădere a tensiunii arteriale şi a colesterolului, recomandându-se în obezitate şi în avitaminoze.

Sunt indicate şi curele cu must de struguri. Mustul îmbunătăţeşte, de asemenea, buna funcţionare a ficatului şi a rinichilor; este folosit şi ca regenerator al organismului, pentru conţinutul în lecitină, substanţă extrem de importantă pentru sistemul nervos. De aceea mustul a fost denumit şi lapte vegetal. Dacă vrem să folosim mustul ca medicament, trebuie să avem grijă ca acesta să nu fie fermentat, pentru că şi-ar pierde mult din calitaţile lui vindecătoare. Prin fermentare, cantitatea vitaminelor şi cea a antioxidanţilor scade, cu excepţia resveratrolului ce creşte semnificativ, iar organismul va fi nevoit să utilizeze o bună parte de alţi antioxidanţi pentru metabolizarea sau anihilarea efectelor alcoolului.

Este indicat ca în fiecare toamnă să facem o cură de struguri proaspeţi, timp de 3-4 săptămâni, consumând zilnic 1-2 kg struguri bine spălaţi: câte o treime luată cu o oră înainte de micul dejun şi înainte de cele două mese principale. În caz de obezitate, se recomandă ca din 10 zile să se consume numai struguri timp de 2 zile.
Este însă necesar să fim atenţi la cantitatea de struguri pe care o consumăm, deoarece supradoza poate afecta ficatul, care va prezenta stări de surmenaj.
– cura cu must din struguri de bună calitate durează 3-4 săptămâni şi constă din consumul a 3 pahare pe zi, din care jumătate din cantitate se ia dimineaţa, pe stomacul gol, iar restul la cele două mese principale.
– sucul de aguridă (din struguri necopţi) se prepară prin diluare cu apă (200 g suc la 1 litru apă) şi se foloseşte la prepararea unor alimente sau ca băutură răcoritoare.
Este indicat în angine, hemoptizie, stări febrile şi stomatite. Prin siropare se utilizează ca diuretic, împotriva celulitei şi a obezităţii, a scorbutului şi a icterului.

Contraindicaţii

Chiar dacă este un fruct miraculos există câteva contraindicaţii în a realiza cura cu struguri: hipertensiunea gravă, colita de fermentaţie, diareea cronică, retenţia de apă în ţesuturi, problemele renale grave. Strugurii mâncaţi în exces pot crea efect laxativ. Persoanele care suferă de diabet insulino-dependent nu pot urma o cură cu struguri, deoarece este mult prea bogată în zaharuri rapide.

Strugurii sunt un dar generos de la natură, noi trebuie doar să-i folosim cu discernământ şi consecvenţă pentru a avea o sănătate excelentă, frumuseţe, poftă de viaţă, bună dispoziţie.

Citiţi şi:

Drojdia de bere – un remediu miraculos

Plante binefăcătoare ce favorizează transmutarea şi sublimarea potenţialului creator sexual 
Alimente şi plante medicinale care favorizează savurarea stării de fericire (1)

yogaesoteric
16 septembrie 2011

 

Also available in: English