Depresia: cauze, criterii de evaluare şi remedii recomandate din perspectiva medicinii naturiste şi a practicii YOGA

de dr. Cristian Boerescu

Statisticile arată că una din patru femei şi unul din zece bărbaţi sunt atinşi cel puţin o dată în timpul vieţii de această suferinţă. În România se estimează a fi peste 2 milioane de persoane afectate de depresie, din cauza incapacităţii lor de adaptare la greutăţile sociale. În special în perioadele marcate de anumite dificultăţi (şomaj, examene, boală, divorţ, schimbarea locului de muncă, certuri conjugale, decese), mulţi oameni sunt cuprinşi de sentimente tranzitorii de tristeţe, insatisfacţie, descurajare, apatie, indispoziţie, pesimism, putând ajunge uneori chiar până la idei suicidare. Dacă o persoană nu poate depăşi astfel de stări negative în timp de două săptămâni, ea ar putea să sufere de o formă de depresie.

Depresia poate să apară la orice vârstă. Specialiştii consideră că jumătate din persoanele care au trecut printr-un episod de depresie majoră, vor mai prezenta unul la o anumită perioadă de timp. Multe persoane sunt tentate să-şi caute refugiul în alcool, tutun sau chiar droguri. Acestea pot să îmbunătăţească pe moment starea de spirit, dar „extazul” se termină curând, pentru a fi înlocuit de o agonie cu mult mai chinuitoare decât depresia originară. Celula nervoasă este influenţată negativ de acţiunea tutunului şi a drogurilor, sfârşind prin a fi slăbită, epuizată, şi astfel starea depresivă devine cronică.

Nu orice indispoziţie este depresie. Oricine poate simţi la un moment dat o stare de indispoziţie, dar aceasta nu înseamnă neapărat că suferim de depresie clinică. Nimeni nu este imun la stări proaste ocazionale şi pe toţi ne încearcă tristeţea sau descurajarea atunci când avem o pierdere. Dacă însă aceste sentimente persistă sau se intensifică în timp, atunci se pune problema unui dezechilibru serios.

Scala Montgomery Asberg indică mai multe criterii de evaluare a depresiei:
- lipsă totală de interes faţă de aproape orice activitate care înainte făcea plăcere, la care se adaugă un sentiment sfâşietor de gol interior şi letargie;
- stare de tristeţe interioară profundă – persoana în cauză se simte lipsită de ajutor, deznădăjduită, nu mai are nicio speranţă;
- irascibilitate;
- sentimentul inutilităţii;
- incapacitate de a se concentra, de a gândi şi a lua decizii;
- gânduri pesimiste, idei de vinovăţie şi autocenzurare, complexe de inferioritate şi remuşcări faţă de acte considerate reprobabile sau faţă de „păcate”;
- idei şi planuri preparative pentru sinucidere; depresivii ajung să creadă în mod greşit că viaţa nu mai merită trăită, şi nu de puţine ori tentativele de sinucidere le reuşesc;
- reducerea duratei şi a profunzimii somnului;
- modificări vizibile ale poftei de mâncare;
- lipsă de energie, astenie, oboseală, lasitudine (senzaţie de oboseală, plictiseală).

Pentru multe victime ale depresiei, aceste stări fizice şi mentale persistă zi şi noapte, par nesfârşite şi de multe ori nu pot fi alinate nici de întâmplări fericite sau de veşti bune. Unii oameni sunt aşa de dominaţi de sentimentul de disperare, încât nu-şi pot aduna forţele oricât i-ar încuraja cei din jur (familia, prietenii, colegii). Persoanele depresive nu urmează niciun sfat şi refuză ajutorul celor din jur, deoarece se simt atât de lipsiţi de speranţă, încât totul li se pare fără sens.

Boală psihică sau neurologică?

Medicii nu cunosc până în prezent mecanismul exact care duce la declanşarea depresiei. Multă vreme psihiatria a considerat-o ca fiind o boală mentală care-şi are originea în reprimarea unor emoţii dureroase, ca furia şi tristeţea. Astăzi se ştie că în geneza bolii sunt implicaţi şi factori genetici, iar cercetările recente indică prezenţa unor dezechilibre la nivelul hormonilor endocrini (cortizon) şi al neurotransmiţătorilor cerebrali (serotonină, norepinefrină).

Totuşi, cercetătorii nu ştiu dacă aceste dezechilibre cauzează depresia sau dacă ele apar ca o consecinţă a bolii. Medicamentele care se administrează (inhibitori ai serotoninei, antidepresivele triciclice, lithium, MAO) blochează rapid fenomenele biochimice ale depresiei, dar pe termen lung, eficienţa lor este scăzută, înşişi medicii alopaţi recomandând şi metode psihoterapeutice.

Dieta

Doctorul Elsan Haas, director al „Preventive Medical Center of Marine” recomandă, în lucrarea sa O dietă pentru toate anotimpurile, ca suferinzii de depresie să respecte o dietă purificatoare timp de 2-3 săptămâni. În această perioadă trebuie evitat consumul de lapte, zahăr, carne, alimente conservate, paste făinoase care vor fi înlocuite cu legume şi fructe proaspete, bine coapte la soare. Acestea conduc la „o reechilibrare şi o mai bună stabilitate a psihicului”.

Dr. Brigitte Mars, specialist în fitoterapie şi nutriţie (Boulder, Colorado) subliniază importanţa epurării hepatice la pacienţii suferinzi de depresie, deoarece la aceştia s-a constatat că ficatul este greoi şi blocat. De aceea, ea recomandă evitarea grăsimilor – unt, margarină, carne, precum şi a produselor „snack foods”.

O altă expertă în materie de depresie, Tierona Low Dog, arată că vitaminele din grupul B (şi în special B12) pot produce minuni în vindecarea acesteia, dar are o rezervă serioasă în administrarea lor sub formă de pastile. Mult mai eficientă este asimilarea vitaminelor direct din hrană, respectând o dietă adecvată.

Vă recomandăm ca zilnic, prima dumneavoastră masă să o constituie dejunul Kolath, acesta fiind bogat în vitaminele de tip B.

În Minienciclopedia de medicină naturistă românească, a prof. yoga Gregorian Bivolaru, găsim următoarele recomandări alimentare, care aplicate în practică au dat rezultate foarte bune în cazul multor pacienţi:
1) cereale: grâu 200gr/zi, hrişcă 100gr/zi;
2) legume: ceapă 1-2/zi, praz 100gr, ţelină 100gr;
3) fructe: caise, alune, nuci 100gr, coacăze negre 75gr, polen apicol 30 gr/zi.

Fitoterapie

În Europa Occidentală, planta numită „Sfântul Ioan” are o veche tradiţie de utilizare ca antidepresiv, cercetările arătând că ea acţionează similar medicamentelor antidepresive MAO, dar fără efectele lor adverse.

Specialista în fitoterapie Low Dog recomandă tinctura de valeriană 3-5 ml de 2/3 ori pe zi, în caz de manifestări nevrotice, iritabilitate, nelinişte.

Floarea-patimilor are efect de inhibiţie similar MAO, calmând sentimentul de anxietate. Asociată cu muşeţel, calmează manifestările nervoase digestive.

Cafeaua de ovăz, 2-3 ceşti zilnic, are efect de calmare a sistemului nervos, dar şi de înviorare.

Dr. Mars recomandă tinctura de Gingko Biloba (la farmacie se găseşte produsul Tanakan – soluţie, care se eliberează şi pe reţetă compensată).

Din flora noastră (cităm din Minienciclopedia de medicină naturistă românească, de prof. yoga Gregorian Bivolaru), cele mai eficiente plante sunt urmatoarele:
1) Calomfir…100gr
2) Cerenţel…100gr
3) Odolean…100gr
4) Roiniţă…100gr
5) Talpa-gâştei…100gr
6) Ranvolfia…100gr
7) Sunătoare…100gr
8) Rozmarin…100gr
9) Salvie…100gr
10) Busuioc…100gr

Plantele se macină fin cu râşniţa electrică, se amestecă în cantităţile date şi se administrează câte o linguriţă (5 gr) de 4 ori pe zi din fiecare amestec de plante, consecutiv. Se ţin sublingual 15 min., apoi se înghit cu apă minerală.

Cu aceste amestecuri de plante se pot face şi băi aromatice: 200 gr. amestec (pulbere) macerat 24 ore în 500 ml apă, se adaugă în apa caldă din cadă. Dr. Mars sugerează adăugarea câtorva picături de ulei de lavandă sau iasomie în baia caldă, cu plante medicinale.

Tehnici YOGA

Exerciţiile yoghine stimulează producerea de endorfină şi ridică nivelul serotoninei în sânge, ceea ce explică starea plăcut euforică ce apare la sfârşitul unei şedinţe de gimnastică YOGA. Psihiatrul american Mark Gold afirmă: „Este imposibil să suferi de depresie atunci cand practici YOGA”. YOGA ajută la reglarea sistemului endocrin şi induce minţii o stare de pace interioară.

Profesoara de YOGA Barbara Kaplan, din Oakland, California arată că în cazul depresiei există un blocaj energetic în zona inimii (ANAHATHA CHAKRA), persoanele în cauză fiind incapabile să se deschidă afectiv. Ele chiar au o poziţie corporală aplecată, cu umerii căzuţi şi pieptul înfundat, care le întreţine criza şi agravează starea. (Astfel de observaţii sunt confirmate şi de psihanaliză. Depresivii sunt conştienţi de această criză afectivă, nu o pot depăşi şi suferă din cauza ei). Ea recomandă posturile corporale care destind pieptul: ARDHA-CHANDRASANA (postura semilunii), BHUJANGASANA (postura cobrei), CHAKRASANA (podul în ridicare),  SHALABASANA (postura lăcustei).

Koplan – terapeut YOGA al fundaţiei Phoenix Rising, SUA – recomandă posturile inverse: SARVANGASANA (postura lumânării), SHIRSHASANA (postura stând pe cap), deoarece prin acumularea sângelui la nivelul capului reglează somnul şi procesele cerebrale. El atrage însă atenţia că aceste exerciţii trebuie să fie învăţate şi practicate sub îndrumarea unui instructor autorizat. „YOGA elimină starea de apatie şi lipsă de interes prin exerciţiile specifice – ASANA-e, pe care le pune la dispoziţie… Exerciţiile care scot pieptul în faţă trezesc capacitatea de a da sau primi dragoste. Postura eroului (VIRASANA) sau Salutul Soarelui (SURYA NAMASKARA) ajută la eliminarea furiei şi la conştientizarea puterii personale.”

Metode miraculoase fără medicamente

Cheri Huber, autorul al cărţii Depresia văzută ca oportunitate a practicii spirituale, recomandă să ne punem următoarea întrebare în timpul stărilor depresive: „Cum pot să am grijă de mine când mă simt aşa?”, iar apoi să ne aplicăm acelaşi tratament ca persoanei iubite. Autorul sugerează chiar o petrecere în cinstea depresiei: „Coaceţi-vă o prăjitură mică şi neagră. Nu adăugaţi nimic ca să o faceţi să crească sau să fie gustoasă. Pictaţi un tablou depresiv uriaş şi întunecat. Veţi vedea astfel în ce stare negativă vă complaceţi. Toate aceste necazuri care vi se par adevărate piedici în viaţă pot fi, de fapt, impulsuri pentru a ne autodepăşi.”

Dr. Patrick Miller, în Cartea Credinţei Practice, recomandă: „Întoarceţi-vă la natură. Activaţi-vă corpul, de preferat prin joacă. Înlocuiţi sentimentul de vină sau alte convingeri negative cu acela de smerenie şi încredere. Cereţi ajutorul lui DUMNEZEU.”

Dr. Alexander Lawen scoate în evidenţă eliberarea endorfinei şi a altor substanţe benefice pentru creier, în timpul actului amoros cu continenţă sexuală, în cadrul unui cuplu plin de iubire. Medicina chineză recomandă şi ea pe această linie diverse posturi sexuale pentru combaterea depresiei, realizate în cuplu, la anumite ore bine precizate de medic.

Tierona Low Dog indică plimbările prin grădină, contemplarea apusului de soare sau a zâmbetului unui copil. Dr. Mars subliniază importanţa expunerii corpului complet nud la lumina Soarelui pentru menţinerea stării de fericire. Lumina acţionează la nivelul glandei pineale, stimulând producerea melatoninei, un hormon care reglează somnul şi dispoziţia interioară. În timpul lunilor de iarnă, când Soarele abia se arată, mulţi oameni suferă de depresii şi anumite disfuncţii afective de sezon, arată dr. Mars, sugerând expunerea 20 min./zi în aer liber şi înlocuirea becurilor cu incandescenţă (ce emit o lumină uşor gălbuie) cu becuri care emit lumină albă (becuri cu halogen) – spectru total.

Nu uitaţi de terapia prin râs! Cumpăraţi-vă cărţi de bancuri, reviste umoristice, filme video. Închideţi-vă în casă şi urmăriţi câteva comedii bune. Înscenaţi faze comice prietenilor şi colegilor dumneavoastră, bucuraţi-vă şi râdeţi în hohote.

Articol preluat din revista YOGA MAGAZIN nr. 11

Citiţi şi:

«Yoga» râsului pentru începători şi avansaţi

Zece reţete vegetariene delicioase

yogaesoteric
19 septembrie 2011

 

Also available in: English