Realitatea Brexit: S-a redus «cozonacul», iar diviziunea pare din ce în ce mai normală

Este un sentiment firesc al lumii capitaliste unde banul este în centrul oricărei activităţi…

După referendumul din Marea Britanie, zi de zi am tot auzit lozinci justificative legate de raţiunile care au dus la Brexit. Fie că se discută de o reîntoarcere la suveranitatea naţiunii britanice, fie că este un război al claselor sociale, fie că este o demolare controlată a Regatului Unit, fie că se urmăreşte sfârşitul UE şi aşa mai departe. Dar nimeni nu spune că, după o analiză a cifrelor din mai multe departamente ale UE şi de pe glob, „cozonacul” la îndemâna ţărilor bogate din UE s-a diminuat semnificativ, iar iluzia că acest „cozonac” financiar ar putea să crească punând în el mai multă „drojdie” monetară prin tipărire, este una deşartă.

Pentru multe societăţi din cadrul UE şi chiar din afara ei, acest „cozonac” a început să descrească de la finalul anilor ’70, chiar dacă politicienii vestici anunţă constant creşteri ale economiilor lor, care în final s-au concretizat în creşteri ale conturilor unui grup de infractori financiari, şi de multe ori sunt eliberate statistici confuze.

Ceea ce ne dă o imagine grăitoare a necesităţii ieşirii Marii Britanii din UE este declinul permanent al venitului forței de lucru în volumul general al PIB-ului. De peste 45 de ani, în vest, volumul venitului lucrătorilor, în valoare agregată, a fost permanent în declin…. Acest lucru a decis în evaluarea situaţiei de perspectivă, chiar dacă mulţi nu o spun sau nici nu o gândesc, dar o trăiesc.

Începând din 2008, singurul grup care a simţit cu adevărat o creştere a „cozonacului” a fost clasa care a beneficiat de „bunătatea” sistemului financiar, a globalizării şi planificării furatului în cârdăşie cu statul capitalist bolnav cronic. În linii mari, în jur de 20% din forţa de muncă şi cei 5% din top au înregistrat un venit mai mare, iar cei 1% din top au acumulat cea mai mare creştere de bogăţie…

Pentru aproximativ opt ani, occidentalilor li s-a spus că economiile lor sunt în creştere şi sunt în regulă, că pot face faţă oricărei crize economice, că există mecanisme care să atenueze orice conjunctură financiară defavorabilă.

Inflaţia a fost mereu subestimată şi cifrele legate de ea au fost nişte glume, iar omul de rând a simţit mai mult decât oricând. Trâmbiţatele creşteri ale numărului de locuri de muncă şi scăderi ale şomajului au fost bazate pe minciună şi creşteri de locuri de muncă part time sau în sectoare ale economiei unde venitul este cu mult sub limita unui trai decent, ba chiar în vecinătatea liniei de sărăcie…

Asta este realitatea, „cozonacul” s-a redus la o mărime de avarie şi britanicii au simţit că nu mai pot tăia prea multe felii din el, lăsând pe alţii să se bată pe firimituri. Ce a generat această reducere a cozonacului şi cine a fost ţapul ispăşitor?

Această reducere a „cozonacului” UE a dus la un nivel major de insecuritate socială şi economică care la rândul ei a adus în casele europenilor şi britanicilor lipsa speranţei. Ca şi în SUA, au câştigat cei ce au putut aduce învinuiri împotriva structurilor şi instituţiilor de stat, care evident că au fost principalele vinovate, pentru că au acceptat acest joc murdar şi sărăcia ca stare de normalitate, austeritatea ca parte din viaţa cotidiană, fără să înţeleagă că acest stat are principala obligaţie să apere interesele cetăţenilor, a celor care plătesc taxe şi nu interesele corporaţiilor. Nu a fost să fie aşa şi vedem cine a beneficiat de avantaje – secesionişti UE…

Brexit, ca şi Grexit sau alte exituri, pot fi luate ca o reacţie naturală a oamenilor de a se apăra, în urma mai multor ani de impunere nejustificată a unui nivel de trai scăzut; este o reacţie la lipsa de securitate socială şi creşterea instabilităţii în societate. Acest flagel va veni în întreaga Europă şi vom vedea exituri peste exituri şi lume în stradă permanent.

Este evident, prin filtrul naturii umane, că acei oameni care nu se identifică cu membrii societăţii care au beneficiat de „dulcegăriile” sistemului neo-liberal şi globalizarea „crony” capitalistă, care nu se identifică cu elitele, care sunt emigranţi şi simt frustrări din ce în ce mai mari, toţi aceştia şi mulţi alţii gândesc în mod normal că cei bogaţi reprezintă o clasă a duşmanilor lor, o clasă care se opune intereselor celor mulţi.

Acest proces oferit vizibil de Brexit, prin care oamenii se retrag, sau cred că o fac, într-o sferă cu o siguranţă relativă mai mare, nu face decât să elimine conceptul de globalizare şi al societăţilor multiculturale. Nu este de mirare că populaţia se divide major în mai multe segmente, prin creşterea numărului de oameni supăraţi şi care nu mai pot face compromisuri.

Instinctul uman ne oferă ca variantă de bază detaşarea dintre „noi” şi „ei” şi tendinţa „noastră” de a găsi mai mult confort în societate sau în societăţi multiculturale sau presupus dezavantajate economic. Pentru mulţi dintre cititori, „noi” include pe toţi cei ce nu suntem protejaţi de sistem iar „duşmanii” sunt cei protejaţi de sistem şi de statul capitalist bolnav cronic. Se pare că acesta este adevărul de la care trebuie să plecăm în analiză şi să nu ne lăsăm minţiţi de toate mizeriile politice capitaliste care găsesc subiect de dezbatere din orice, numai în ideea de a deturna atenţia noastră de la ceea ce este cu adevărat important.

Schimbarea de sistem va fi următoarea discuţie în toate mediile politice. Va fi făcută paşnic? Greu de crezut, pentru că după cum vedem, elitele deja pun problema plecării din Marea Britanie, pentru că votanţii ţinuţi ani de zile în sărăcie şi prosteală nu au votat ce doreau aceste corporaţii capitaliste multinaţionale.

De ce sunteţi, „fraţi” capitalişti, supăraţi pe democraţie? Ar trebui, în aşa-zisa democraţie gândită de voi, totul să meargă după planul făcut de voi, fără să fie luată în considerare opinia maselor, în ultimă instanţă educate şi ţinute în sărăcie de voi? Păi, atunci Brexit este o stare de normalitate!

Citiţi şi:

«BREXIT» – câteva informații și realități

UE este deja pe punctul de a se destrăma? Şapte factori majori și evidenți care împing Uniunea Europeană spre pragul dezastrului


 

yogaesoteric
9 septembrie 2016