Miliardarul Rupert Murdoch a avertizat că omenirea se află în faţa unei „crize globale majore”, însă, spre deosebire de criza financiară din perioada 2006-2008, în acest moment băncile centrale nu mai au „muniţie”, scrie Business Insider.
Murdoch, 84 de ani, a scris pe Twitter în luna august că preţurile tuturor activelor scad nu doar în cazul acţiunilor şi se întreba dacă este o corecţie sau semnul unei crize majore în viitorul apropiat. Ulterior, el a revenit cu un alt tweet şi a scris că, „dacă o nouă recesiune apare, marile naţiuni mai au puţine unelte la dispoziţie pentru a lupta împotriva ei”, el notând că „există munţi de bani peste tot, dar nimeni nu investeşte”.
Acesta se referă la reducerea puternică a dobânzilor şi la „tipărirea” de bani, operaţiuni efectuate de marile bănci centrale ale lumii în ultimii ani, precum Rezerva Federală a SUA, dar şi băncile centrale din Marea Britanie, Japonia sau Banca Centrală Europeană (BCE). Acestea însă au ajuns la niveluri foarte mici ale dobânzilor, iar, dacă o nouă criză ar izbucni, nu ar mai avea unde să scadă, intrând pe dobânzi negative. Acest lucru înseamnă că investitorii îşi parchează banii la bancă şi primesc mai puţin chiar decât au depus, numai cu condiţia să fie siguri că îi mai iau. Acest lucru marchează frica de a investi, dar şi faptul că economiile oamenilor simpli sunt penalizate.
În acest moment, dobânzi negative sunt practicate în Elveţia şi Danemarca, ţări percepute ca fiind sigure. Numai că intrarea dobânzilor pe teritoriu negativ presupune mari riscuri, atât ca oamenii să-şi scoată economiile din bănci, cât şi să formeze bule imobiliare din cauza creditelor ieftine.
Cele mai expuse ţări la deprecierea monedelor sunt în principal producătorii de mărfuri, precum Brazilia, Peru sau Africa de Sud, dar şi statele care au legături economice puternice cu China, cum ar fi Coreea de Sud, Taiwan şi Thailanda.
America Latină este afectată din două unghiuri, atât din cauza preţului mai mic al petrolului, cât şi din cauza problemelor din China, principalul cumpărător de materii prime. De la începutul anului, peso-ul columbian a scăzut cu 21% faţă de dolar, peso-ul mexican cu 10%, iar cel chilian cu 12%. Realul brazilian s-a scufundat cu o treime faţă de dolar, conducerea ţării şi gigantul petrolier Petrobras fiind angrenate într-un scandal colosal de corupţie în ultimele luni.
Băncile Centrale sunt o forţă pervertită
„Asistăm la pervertirea băncilor centrale? Observăm noi oare că puterea de a crea bani a băncilor centrale este folosită pentru a creşte preţul acţiunilor pe bursă, în beneficiul celor megabogaţi?”, scrie Paul Craig Roberts, fost asistent al secretarului Trezoreriei în timpul administraţiei Nixon, cunoscut apoi pentru colaborarea cu Wall Street Journal şi pentru criticile aduse politicii SUA în perioada ce a urmat Războiului Rece.
„Banca Centrală Elveţiană, Banca Naţională Elveţiană, a cumpărat 3 300 000 de acţiuni Apple în primul trimestru al acestui an şi apoi încă 500 000 în al doilea trimestru. Cei bine informaţi ar fi vândut în loc să cumpere. Se pare că Banca Centrală Elveţiană mai are, pe lângă acţiunile Apple, acţiuni în valoare ce merge de la 250 de milioane de dolari şi până la 637 de milioane de dolari la Exxon Mobil, Microsoft, Google, Johnson&Johnson, General Electric, Procter&Gamble, Pfizer, Chevron, Merck, Facebook, Pepsico, Coca Cola, Disney, Valeant, Gilead, Amazon.
Scopul unei bănci centrale este de a fi creditor de ultimă instanţă pentru băncile comerciale care se confruntă cu retragerea numerarului de către deponenţi. Băncile vor cere un împrumut, în încercarea de a-şi mări rezervele de cash. Afacerile ar avea de suferit, la fel şi băncile care nu vor putea plăti deponenţii atunci când aceştia doresc.
Cu timpul, acest scop al băncilor centrale a fost depăşit, pentru că s-au creat depozite asiguratorii de către guverne. Este momentul în care băncile centrale şi-au descoperit şi alte meniri. Rezerva Federală din SUA, spre exemplu, a fost însărcinată să menţină redusă cota şomajului şi a inflaţiei, prin legea Humphrey-Hawkins. Nici legea de funcţionare a Rezervei Federale, nici legea Humphrey-Hawkins nu spun că banca centrală ar trebui să stabilizeze bursa cumpărând acţiuni. Rezerva Federală ar trebui să vândă obligaţiuni, pentru a descuraja şomajul şi a menţine inflaţia la cote reduse.
Dacă băncile centrale cumpără acţiuni pentru a stabiliza bursa, atunci de ce mai există bursă? Capacitatea băncilor centrale de a crea bani, pentru a menţine preţurile pe bursă este o negare a funcţiei burselor.
Problema cu băncile centrale este că oamenii sunt slabi, inclusiv preşedintele Federal Rezerve şi toţi membrii conducerii. Milion Friedman şi Nana Schwartz au arătat că Marea Criză Economică a fost consecinţa eşecului Rezervei Federale de a avea o politică expansionistă. Când o bancă intra în faliment, în perioada de dinaintea depozitelor guvernamentale asiguratorii, masa monetară se reducea cu echivalentul banilor din conturile acelei bănci. În timpul marii crize, mii de bănci au falimentat şi au evaporat astfel puterea de cumpărare a milioane de americani.
Federal Rezerve nu are dreptul să cumpere acţiuni, aşa stabileşte legea de funcţionare, însă un amendament din 2010 a permis Rezervei Federale să cumpere acţiuni AIG. Acest amendament a creat o portiţă, pentru ca Federal Rezerve să împrumute bani unor entităţi care să-i folosească, pentru a cumpăra acţiuni. Astfel, Banca Centrală Elveţiană ar putea opera ca un agent sub acoperire al Federal Rezerve din SUA.
Dacă băncile centrale nu pot avea o politică monetară ca lumea, atunci ne putem întreba cum se descurcă cu celelalte operaţiuni?
Unii observatori mai perspicace cred că Banca Naţională Elveţiană este un agent al Federal Rezerve şi cumpără acţiuni importante pentru SUA în momente critice, pentru a opri căderea preţului lor şi pentru a da impresia că economia SUA merge bine.
Actuala scădere a bursei este oare de bun augur?
În acest moment nu se poate da un răspuns exact. Pentru a menţine sus fundamentul puterii SUA – dolarul –, Federal Rezerve a promis să crească dobânzile, însă aceasta a rămas mereu doar o promisiune. Ultimul termen a fost în septembrie 2015. Ideea că Federal Rezerve ia în calcul creşterea dobânzilor face că dolarul să nu piardă în raport cu alte monede, fapt care convinge lumea să nu renunţe la dolar, pentru că, în caz contrar, marea putere s-ar trezi cu un statut de Lume a Treia.”
Citiţi şi:
Avertisment din America: Sistemul financiar a intrat în faza terminală
În special pentru bunăstarea celor puţini şi bogaţi, ţările se îndatorează tot mai mult
«La ordine prin haos»
yogaesoteric
24 decembrie 2015
Also available in:
Français