Actul de echilibristică exersat de China

Liderii de partid și de stat ai Chinei sunt obligați să facă un act de echilibristică în prezent pentru a menține economia stagnantă pe un curs ascendent. O prăbușire ar avea urmări grave pentru liderii de la Beijing.

Xi Jinping are multe de făcut: șeful de stat și de partid al Chinei trebuie să pună capăt conflictului comercial acut cu SUA, să transforme China într-un stat industrial modern, să controleze dezechilibrele din sistemul economic al țării. Economia chineză este pe mai departe extrem de dependentă de investiții. Iar unde se investește mult, acolo se creează și datorii, imense chiar, când vine vorba de o țară uriașă precum China, cu ai săi 1,4 miliarde de locuitori.

În ultimii 10 ani, îndatorarea Chinei a crescut de la 150% din PIB la nivelul actual de 250 de procente. Partea leului, de aproximativ 200%, revine companiilor chineze. Nici nu e de mirare, deoarece rata investițiilor în PIB, 45%, este aproape dublă față de celelalte state industrializate. În schimb consumul, care reprezintă doar o treime din PIB-ul Chinei, este doar la jumătatea nivelului întâlnit de regulă în restul țărilor dezvoltate. Ceea ce nu înseamnă că locuitorii Chinei ar avea ceva împotriva consumului, după cum explică expertul Arthur Kroeber. Situația ar arăta mai degrabă cât de extrem de dependentă de investiții rămâne economia chineză, potrivit fondatorului și conducătorului think-tank-ului Gavekal Dragonomics din Hong Kong. Kroeber subliniază dilema în care se află Beijingul: „China intră acum într-o fază în care creșterea economică va rezulta mai ales din obținerea de productivitate suplimentară din procese de producție deja existente. Este mereu o schimbare de paradigmă grea și presupunem că va fi un drum dificil pentru China.ˮ

Bula imobiliară, gata să pleznească?

Tot prin datorii este finanțat și boom-ul de pe piața imobiliară a Chineei. Acesta a dus la o bulă speculativă enormă. Potrivit estimărilor lui Li Gan, profesor de economie la Universitatea de Finanțe și Economie din Chengdu, în nicio altă țară din lume nu există în prezent atât de multe locuințe neînchiriate precum în China: 65 de milioane de imobile private sunt nelocuite, este vorba de peste o cincime din capacitatea locativă urbană a Chinei. Ceea ce înseamnă că proprietarii acestor locuințe nu încasează chirii pentru ele, dar continuă să plătească pentru întreținerea și finanțarea lor. „Dacă piața imobiliară a Chinei se va prăbuși, atunci vor fi afectate enorm de multe locuințeˮ, avertizează Li Gan, intervievat de agenția de știri Bloomberg.

În urmă cu un an și jumătate, președintele Xi Jinping și-a atenționat conaționalii că „blocurile și casele se construiesc pentru a locui în ele, nu pentru a specula cu eleˮ. În pofida tuturor avertismentelor și restricțiilor la achiziționarea de imobile, trendul de cumpărare a unei a doua sau chiar a treia locuințe în metropolele țării continuă netulburat. Asta indică datele actuale rezultate din analiza profesorului Gan Li „China Household Finance Surveyˮ, desfășurată în 363 de regiuni urbane ale Republicii Populare.

Combaterea conjuncturii economice nefavorabile

Criticii lui Xi Jinping îl fac responsabil pe acesta pentru creșterea economică redusă, gradul ridicat de îndatorare și sporirea controlului de stat și de partid asupra economiei. Prin strategia sa economico-tehnologică „Made in China 2015ˮ, țara a generat neliniști masive pe plan internațional: mai ales când vine vorba de accesul Chinei la înalta tehnologie străină și la protecția oferită acasă companiilor chineze în fața concurenței externe. Această anxietate este și unul din motivele profunde ale actualului conflict comercial cu SUA. Iar mesajul american se pare că a fost priceput între timp de Beijing: America este decisă și după încheierea mandatului lui Donald Trump să limiteze serios China în ceea ce privește politica economică.

Nervozitate la vârf

Conducerea Republicii Populare este mai neliniștită ca oricând. În ajunul întrunirii anuale a Congresului Popular, șeful de stat și de partid Xi Jinping a vorbit despre o situație internațională „complicată și tulbureˮ. El a spus că, din cauza „mediului turbulent, complex și sensibilˮ, ar fi nevoie de atenție sporită când vine vorba de economie. În centralele puterii de la Beijing, alarma a sunat deja demult, pe fondul combinației dintre conflictul comercial cu America și încetinirea creșterii economice. O eventuală prăbușire a pieței imobiliare, combinată cu îndatorarea masivă a firmelor ar putea avea ca rezultat imposibilitatea achitării multor credite, ceea ce ar putea complica lucrurile pentru Partidul Comunist Chinez, care ține strâns în lesă populația cu promisiunea creșterii veniturilor și bunăstării. Conducerea chineză are nevoie deci de un nivel minim de creștere economică, pentru a putea păstra pacea socială în țară. Experții estimează că acest nivel minim acceptabil de creștere, care ar garanta liniștea în țară, ar fi de 6% pe an.

Teamă de „linia roșieˮ

„Pentru următorii doi ani, guvernul are nevoie de o creștere de 6,3% pe an pentru a-și atinge obiectivul de a dubla PIB-ul și veniturile cetățenilor între 2010 și 2020ˮ, subliniază Max Zenglein de la China Thinktank Merics din Berlin. „Este vorba deci de o linie roșie sub care nu are voie să cadă creșterea economiei. Acest aspect este necesar și pentru a asigura locurile de muncă pentru un număr record de absolvenți ai universităților chineze. Creșterea șomajului este o grijă serioasă pentru guvern.ˮ

În 2018, piața muncii din China a dat dovadă de stabilitate: au fost create 13,6 milioane de noi locuri de muncă urbane, depășind lejer angajamentul statului de a crea 10 milioane de noi joburi. Între timp, se înmulțesc relatările potrivit cărora piața chineză a muncii ar reduce serios turațiile. Guvernul se așteaptă ca, în 2019, 15 milioane de chinezi să caute un loc de muncă la oraș. În plus, în 2019 vor fi disponibili pe piața muncii un număr record de 8,3 milioane de absolvenți de facultăți, potrivit experților economici de la Merics.

Mai multă influență pentru Partid

De când șeful de partid Xi Jinping a preluat în urmă cu șase ani și conducerea țării, influența partidului asupra economiei private a sporit semnificativ. Guvernul nu lasă nimic la voia întâmplării pentru a-și atinge obiectivele de a deveni independenți tehnologic de străinătate și de a atinge nivelul de creștere economică necesar, după cum confirmă Zenglein. „Firmelor private le revine un rol important în domenii strategice, precum inteligența artificială sau sectorul IT. Ceea ce face ca partidul să-și extindă controlul și în zona privată, pentru a putea să garanteze atingerea obiectivelor naționale. Capitalismul de stat domină în continuare politica economică a Chineiˮ, subliniază expertul Merics în dialog cu DW (Deutche Welle).

Se merge atât de departe încât companiile private sunt obligate să cumpere participații la concernele de stat. La gigantul de telecomunicații China Unicom au preluat în vara lui 2017 pachete investiționale companii private online ca Alibaba, Baidu și Tencent. Implicarea lor a asigurat concernului de stat o injecție de capital de 12 miliarde de dolari.

Continuă lupta sistemelor

Chiar dacă actualul conflict comercial cu SUA va fi rezolvat, dacă statul chinez va importa mai multe boabe de soia și alte produse agricole americane, disputa de principiu cu capitalismul de stat chinez rămâne nerezolvată. Iar administrația americană pare foarte decisă să se asigure că Republica Populară își va respecta promisiunile și obligațiile asumate referitor la protecția proprietății intelectuale și la tratamentul corect aplicat firmelor străine din China. Iar dacă mecanismele de control americane vor semnala noi nereguli, nimic nu va putea opri SUA să impună oricând noi taxe vamale punitive împotriva Chinei.

Citiţi şi:

Chinezii cumpără Europa bucată cu bucată. Beijingul a investit sume colosale pe bătrânul continent. Câți bani din China au intrat în România

China împovărează naţiunile sărace cu datorii, susţine un oficial american de top

yogaesoteric
20 aprilie 2019