Acum, în al 12-lea ceas, specialiștii EPA admit că au înșelat publicul în privința impactului fracturării hidraulice asupra contaminării apei potabile

Cu cinci ani în urmă, Environmental Protection Agency (EPA – Agenţia de Protecţie a Mediului din SUA) a fost desemnată de Congresul american pentru a desfăşura un studiu asupra impactului fracturării hidraulice asupra apei potabile. Această nouă metodă de extragere a petrolului şi gazelor implică pomparea de apă, nisip şi substanţe chimice, cu o presiune foarte mare, sub pământ, sub formaţiunile de roci. Fracturarea hidraulică a adus un succes în producţia americană de petrol şi a contribuit la scăderea puternică a preţului benzinei, dar impactul acestei metode relativ noi asupra mediului nu este bine înţeles.
 
Raportul preliminar al studiului EPA – oferit în iunie 2015 pentru a fi consultat de public şi de experţi – susţine că fracturarea hidraulică a contaminat deja apa potabilă. Iată ce se afirmă în raport:
„Am găsit cazuri specifice unde unul sau mai multe mecanisme au condus la un impact negativ asupra resurselor de apă potabilă, incluzând contaminarea bazinelor cu apă de băut… Aproximativ 6800 de surse de apă potabilă pentru sistemele publice de apă erau localizate la mai puţin de o milă de cel puţin o sondă de fracturare hidraulică… Aceste surse de apă de băut serveau mai mult de 8,6 milioane de oameni în 2013… Fracturarea hidraulică poate afecta, de asemenea, resursele de apă potabilă care nu se află neapărat în imediata vecinătate a unei sonde de fracturare hidraulică.”

În ciuda acestor descoperiri şi a faptului că EPA a admis existența „datelor limitate şi incertitudinilor” precum şi a „lipsei studiilor pe termen lung”, agenţia a declarat în concluziile sale că „nu există nicio dovadă că fracturarea hidraulică a condus la un impact negativ sistematic pe scară largă asupra resurselor de apă potabilă”.

Industriașii şi susținătorii lor au preluat această afirmaţie și o strigă sus și tare, proclamând că „ştiinţa s-a lămurit” asupra fracturării hidraulice şi că orice semn de îngrijorare pe acest subiect provine numai de la activişti de mediu exageraţi care urmăresc propria lor agendă.

Cu toate acestea, ulterior chiar și cercetătorii EPA au repudiat concluzia principală a studiului, spunând că este „neconcordantă cu observaţiile, cu datele concrete şi cu nivelurile de incertitudine”. „Principalele concluzii sunt ambigue sau neconcordante cu observaţiile/datele prezentate în întregul raport”, a declarat consiliul ştiinţific format din 31 de membri. Consiliul a susținut o conferinţă publică pe 1 februarie, înainte de a trimite recomandările finale la EPA.

Concluzia raportului preliminar a ridicat deja suspiciuni în privința implicării politice. La aceasta se adaugă faptul că EPA a ignorat cazuri importante din Pennsylvania, Texas și Wyoming „unde mare parte a populaţiei consideră că fracturarea hidraulică a avut un impact semnificativ asupra resurselor de apă potabilă”.

În raportul preliminar al EPA se afirmă, de asemenea, că sondele părăsite şi scurgerile de suprafaţă ar fi putut să afecteze resursele de apă potabilă. S-au găsit dovezi pentru existenţa a mai mult de 36.000 de cazuri de scurgeri de substanțe pentru fracturare, pline de chimicale, între 2006 şi 2012.

Într-un articol de pe site-ul Bloomberg scrie:
„Chiar și numai datele despre scurgeri sunt motive suficiente pentru a reconsidera afirmaţia că «nu există dovezi asupra afectării sistemice, pe scară largă», consideră membrul din panel Bruce Honeyman, profesor emerit la Şcoala de Mine din Colorado.

«Este important să fie analizate și discutate frecvenţa şi severitatea abaterilor care au survenit», a afirmat Katherine Bennett Ensor, membru al consiliului de experți EPA și coordonator al Departamentului de Statistică de la Universitatea Rice.

Şi un alt membru al consiliului, James Bruckner, profesor de farmacologie şi toxicologie de la Universitatea Georgia, a declarat că raportul cosmetizează datele şi studiile care au fost puse la dispoziția agenţiei.

«Nu cred că autorii documentului au explicat suficient de bine cât de preliminare sunt aceste concluzii cheie şi cât de limitate sunt faptele care au stat la baza concluziilor lor», a spus Bruckner.

Young, profesor de la Universitatea California care a sugerat rescrierea principalei concluzii, acuză că documentul încearcă să «tragă o concluzie globală şi permanentă despre siguranţa sau impactul fracturării hidraulice la nivel naţional» pe baza «incertitudinilor şi a datelor limitate descrise în raport».”

În lumina acestor critici, va fi o presiune puternică pentru revizuirea concluziilor EPA din raportul final, iar industria petrolului şi gazelor va fi demascată.

Adevărul este că fracturarea hidraulică a fost repede introdusă în uz, înainte de a se evalua impactul acestei tehnici asupra mediului înconjurător. Sănătatea publică şi calitatea mediului au fost aşezate pe locurile din spate faţă de profiturile industriei care cu mult timp în urmă a avut grijă să-şi cimenteze influenţa asupra reprezentanţilor statali şi federali.

Industria petrolului şi gazelor a încercat tot ce putea, cu ajutorul agenţiilor guvernamentale, pentru a ascunde populației ce anume conțin fluidele pompate în pământ pentru fracturarea hidraulică. Dar cum aceste informații au ieşit în vileag, aflăm acum că aceste substanţe prezintă riscuri catastrofale pentru sănătatea omului, aşa cum arată şi un studiu al Facultăţii de Sănătate Publică de la Yale.

Într-o analiză a mai mult de 1000 de substanţe chimice din lichidele utilizate sau rezultate în urma fracturării hidraulice, cercetătorii de la Yale au găsit că multe substanţe afectau sănătatea creşterii şi reproducerii fiinţei umane, iar majoritatea prezentau o toxicitate care nu a putut fi determinată deoarece nu există suficiente informaţii.

Expunerea în continuare a datelor găsite în fața cetățenilor şi realizarea de studii epidemiologice sunt necesare pentru a se putea evalua ameninţarea faţă de sănătatea omului adusă de substanţele chimice din lichidele de fracturare hidraulică şi din deversările pe care le implică această metodă.

Cu toate acestea, contaminarea apei potabile nu este singura ameninţare provocată de fracturarea hidraulică. Oklahoma, care a desfășurat foarte multe operaţiuni de fracturare hidraulică, a prezentat o creştere de 730% a activităţii seismice începând cu anul 2013. Numai în prima săptămână a lunii ianuarie au avut loc nu mai puțin de 69 de cutremure, dintre care două au avut magnitudini de 4,7 și 4,8 grade pe scara Richter.

Reprezentanții sistemului statal de Supraveghere Geologică au admis: „Știm că această creştere recentă a frecvenţei cutremurelor nu poate fi atribuită în întregime cauzelor naturale”. Ei spun că aceste cutremure sunt determinate de sondele de injecţie de apă, și nu de fracturare, dar această afirmație pare cusută cu ață albă luând în considerare puternica influenţă a industriei petrolului şi gazelor în acel stat.
 
Un raport din 2014 realizat de un grup de seismologi, cercetători şi reprezentanţi ai industriei petrolului şi gazelor „a corelat în mod copleşitor fracturarea hidraulică cu valul de cutremure”.

Este deja al 12-lea ceas pentru ca guvernul SUA să stopeze afectarea sănătăţii cetățenilor şi a mediului și să înceteze să mai protejeze industria combustibililor prin concluziile false din evaluările de risc pe care le realizează.

Citiţi şi:

Revoluţia gazelor de şist. Anatomia unui dezastru (I)

Exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică ar putea declanşa un dezastru ecologic în România

yogaesoteric
3 februarie 2016