Adevărata faţă monstruoasă a corporaţiei Chevron, despre care guvernanții nu vor să știm

În luna decembrie 2012 guvernul ţării noastre a concesionat pe ascuns către câteva companii străine, printre care şi corporaţia americană Chevron, unele resurse de gaze de şist ale României, în vederea explorării şi exploatării lor prin metoda extrem de toxică şi poluantă a fracturării hidraulice. În ciuda opoziţiei vehemente a cetăţenilor români informaţi, care preţuiesc patrimoniul natural al României, compania Chevron, sprijinită de politicienii corupţi, a trecut la exploatarea cu forţa a gazelor de şist în localitatea Pungești din judeţului Vaslui.

Compania Chevron, Jandarmeria Română şi guvernul actual au comis abuzuri şi încălcări flagrante ale drepturilor constituţionale ale ţăranilor din Pungeşti care, deciși să-și apere dreptul la o viață sănătoasă, neotrăvită de substanțele extrem de toxice folosite de metoda exploatării prin fracturare hidraulică, au protestat zilnic în fața terenului concesionat de compania americană.

Pentru orice român cu capul pe umeri, abuzurile inimaginabile săvârşite la Pungeşti care, pe drept cuvânt, pot fi numite acte de trădare naţională, reprezintă semne alarmante ale începutului instaurării unui stat poliţienesc în România. Totodată ele avertizează asupra influenţei covârşitoare exercitate de corporațiile americane, ale căror interese primează în fața intereselor naționale, pe teritoriul țării noastre. Am mai putea adăuga în cazul „afacerilor politice” ale companiei Chevron în România, evidenţa unei aşa-zise acţiuni de lobby corporatist, acţiune de altfel ilegală în prezent în țara noastră. Rezultatele acestui lobby se văd în numerose declaraţii propagandistice, așa cum este și cea făcută de vicepremierul Liviu Dragnea, într-un intreviu pentru Pro TV, în luna ianuarie 2013: „Ar putea să vină venituri din pământ, dar nu le lasă oamenii din Pungeşti. Cei 200 de oameni nu lasă pe ceilalţi 20 de milioane să ne dezvoltăm.”

Situaţiile dramatice în care se află acum Pungeştiul sau alte zone din patrimoniul naţional cum ar fi Roşia Montana, sunt rezultatele unor decizii guvernamentale făcute în secret, faţă de care poporul român nu şi-a putut manifesta dezacordul decât târziu, după încheierea contractelor.

În realitate, în spatele propagandei mincinoase, abile, a reprezentanţilor Chevron, pe mapamond, numele aceste companii a devenit sinonim cu dezastrele ecologice, cu îmbolnăviri în masă de cancer şi apariția de malformaţii congenitale, cu producerea unor accidente mortale! Vă prezentăm pe scurt, cu ajutorul unor imagini sugestive, câteva exemple ale distrugerilor provocate în diferite părţi ale lumii de corporaţia Chevron; toate aceste dezastre reprezintă în acelaşi timp dovezi cutremurătoare ale politicii neglijente şi  iresponsabile a corporaţiei americane, în ceea ce priveşte sănătatea umană sau protecţia mediului.

Fotografiile şi informaţiile sunt preluate din articole de presă şi din rapoarte ale organizaţiilor civice din toată lumea.

Ecuador

Pe parcursul a 30 de ani de foraj pentru petrol în statul sud-american Ecuador, Chevron a distrus o suprafaţă de peste 3.000 km2 (ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din suprafaţa judeţului Vaslui) prin deversări ilegale de apă uzată. Fără să respecte legile şi standardele din domeniu, compania a deversat peste 60 de miliarde de litri de apă uzată toxică în pădurile, lacurile şi râurile din această țară.

În Ecuador, Chevron a abandonat mai mult de 900 de gropi de deşeuri toxice, din care se scurge şi în prezent un nămol otrăvitor în pânza freatică şi în cursurile de apă din apropierea acestora. Acest lucru a avut şi are în continuare efecte dezastruoase asupra sănătății locuitorilor şi este considerat a fi unul din cele mai mari dezastre de mediu de pe planetă.

Chevron nu a curăţat niciodată locul în care a realizat exploatări, iar otrăvurile lăsate în urmă continuă să distrugă ecosistemul şi vieţile oamenilor care locuiesc în zonele afectate.
„Cei de la Chevron ne-au spus că petele negre de ţiţei din apă sunt pline de vitamine şi minerale!” – Emergildo Criollo, şeful grupului de băştinaşi Cofan.

Fiind foarte toxică şi plină de metale grele, apa reziduală provenită de la sonde trebuia, conform practicilor standard internaţionale, să fie reinjectată la mare adâncime. Chevron, însă, a aruncat-o, cu o inconştienţă criminală, în râuri şi lacuri, iar această apă a sfârşit contaminând toate puţurile, toate sursele de apă ale populaţiei indigene.

Contaminarea solului, a pânzei freatice, a izvoarelor şi a apei de suprafaţă a provocat un val de îmbolnăviri de cancer în diferite forme, malformaţii congenitale, pierderi de sarcină şi numeroase alte afecţiuni cronice.

În 2008, statul Ecuador a dat în judecată compania Chevron pentru deversarea de deşeuri toxice în bazinul fluviului Amazon. Acţiunea în instanţă a fost pornită de către 30.000 de cetăţeni ai statului sud-american. Pe 15 februarie 2011, un tribunal din Ecuador a condamnat Chevron la plata a 9 miliarde de dolari, ca urmare a dezastrului provocat între 1972 și 1992 de compania americană. Tribunalul a decis că Chevron se face vinovată atât de pierderi uriaşe provocate băştinaşilor prin distrugerea recoltelor agricole şi moartea animalelor din ferme, cât şi de creşterea ratei de mortalitate prin cancer în zonele în care Chevron şi-a desfăşurat activitatea.

„Pentru a-l recompensa pe John S. Watson (preşedintele companiei) pentru rolul său în dezastrul din Ecuador, Chevron i-a dat un bonus de 65% din salariul pe 2011 – aproximativ 24,7 milioane de dolari. Da, aproape 25 de milioane de dolari din banii creaţi prin combinarea profitabilă a devastării mediului, pierderii de vieţi omeneşti şi ignorarea standardelor etice si legale.”, scrie Chelsey Rhodes, activist de mediu şi specialist în probleme de sănătate publică din Canada.

Într-un mod şocant şi inimaginabil, chiar şi la ora actuală, Chevron refuză să îşi asume vina pentru dezastrul pe care l-a săvârşit în Ecuador. Avocaţii corporaţiei americane insistă cu o imensă neruşinare să afirme că întregul scandal din Ecuador se bazează pe faptul că populaţia indigenă a vrut să se îmbogăţească de pe urma companiei Chevron. Totuşi, nenumăratele rapoarte Green Peace şi ale unor organizaţii non-guvernamentale şi ecologice evidențiază realitatea cumplită și consecințele devastatoare ale exploatărilor companiei americane Chevron în bazinul Amazonului.

Australia

În anul 2009, în Marea Timorului, pe platforma petrolieră West Atlas, deţinută de Chevron, izbucneşte un incendiu puternic, după zece săptămâni de scurgeri necontrolate de petrol. Scurgerile au început la 21 august, zilnic fiind deversaţi în mare circa 400 de barili de petrol, în apropiere de coasta de nord-vest a Australiei. Autorităţile au afirmat că incidentele ar fi putut fi evitate.

Brazilia

În anul 2011, în câmpul Frade din bazinul Campos – Rio de Janeiro a avut loc o deversare masivă de petrol de la sondele amplasate în acest perimetru. Accidentul a avut loc în luna noiembrie, iar scurgerea a fost estimată la 2.400 de barili de petrol. Contractul pentru foraj şi exploatare era deţinut de Chevron care, în urma acestui incident, a primit o amendă de 28 de milioane de dolari de la guvernul brazilian. Și în acest caz, autorităţile au ajuns la concluzia că incidentele ar fi putut fi evitate.

Tara Galilor

În anul 2011, patru persoane au murit într-un incendiu urmat de explozii la rafinăria de petrol Chevron de la Pembroke Dock.

Nigeria

În anul 2012, un incendiu care a izbucnit la o sondă Chevron de exploatare a gazelor a reușit să fie stins abia după mai mult de o lună de zile. Doi muncitori și-au pierdut viața datorită exploziei. Pământul şi sursele de apă a mii de localnici au fost poluate în urma incidentului, iar Chevron a fost dată în judecată pentru despăgubiri în valoare de 5 miliarde de dolari. Procurorii au afirmat că Chevron a refuzat în mod repetat să ia măsurile necesare şi să stopeze operaţiunile de exploatare la respectiva sondă, deşi primise de mai multe ori avertismente cu privire la proasta funcţionare a echipamentelor şi a acumulării unor gaze care au condus la explozia sondei.

Kazakhstan

La sfârşitul anului 2010, gropi uriaşe au început să apară în pământ în jurul exploatărilor Chevron din Kazakhstan. De asemenea, s-a înregistrat deteriorarea sănătăţii a peste 1300 de localnici din comuna Berezovka, situată la câţiva kilometri de locul exploatărilor. În ciuda declaraţiilor companiei Chevron, care susține că poluarea aerului nu depăşeşte limitele legale, cei care locuiesc în zonele respective sunt profund afectați de pe urma degajărilor de substanţe chimice toxice, cum ar fi hidrogenul sulfurat, rezultate în urma proceselor de extragere şi rafinare a petrolului. Populaţia din zonă acuză în mod frecvent dureri de cap, pierderi de memorie, probleme musculare şi ale oaselor, scăderi ale capacității vizuale, probleme cardio-vasculare, afecţiuni gastro-enterologice severe, boli ale aparatului respirator superior şi afecţiuni ale pielii.

SUA

În anul 2012, oraşul californian Richmond a dat în judecată compania Chevron după ce un incendiu masiv survenit la o rafinărie a companiei a acoperit oraşul de fum, mii de persoane fiind nevoite să ceară îngrijiri medicale, datorită problemelor respiratorii apărute.

Primăria Richmond a acuzat Chevron că a neglijat siguranţa publică în mod intenţionat şi cu bună-ştiinţă, omiţând să verifice şi să repare corespunzător o ţeavă corodată de la o instalaţie a rafinăriei. În reclamaţia se afirma că Chevron este preocupată mai mult de creşterea profitului şi a primelor pentru conducerea executivă decât de asigurarea unei mentenanţe adecvate a rafinăriei. 

În acelaşi document se arată că incendiul ar fi putut fi evitat, citându-se totodată mai mult de 10 incidente similare în care a fost implicată compania Chevron în ultimii 20 de ani.

Toate aceste aspecte enumerate mai sus, care evidențiază lipsa de preocupare a companiei Chevron în ceea ce privește protecția mediului și a populației din zonele în care realizează exploatări ale solului, ar fi putut constitui dovezi concrete pentru respingerea, în deplină cunoştinţă de cauză, a contractului propus de Chevron ţării noastre. Lipsa coloanei vertebrale în cazul guvernanților români, i-a făcut să semneze „cu ochii închiși” acest contract, punând diferite interese meschine în fața interesului pentru sănătatea mediului încojurător şi a populaţiei acestei ţări, la care îi obliga funcţia şi poziţia pe care o deţin.
 

Citiţi şi:

Exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică ar putea declanşa un dezastru ecologic în România

Pungeşti: exploatare cu pumnul în gură

«Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu!» – Chevron începe în forţă exploatările gazelor de şist

yogaesoteric
27 mai 2014