Adevăratele motive ale protecționismului occidental

Politica industrială și protecționismul împotriva Chinei sunt din nou respectabile – pe ambele maluri ale Atlanticului

„Faceți comerț liber cu China și timpul este de partea noastră.” Aceasta a fost părerea încrezătoare a fostului președinte american George W. Bush, în perioada premergătoare aderării Chinei la Organizația Mondială a Comerțului în 2001. O generație mai târziu, mulți occidentali au ajuns la concluzia că timpul a fost, de fapt, de partea Chinei.

Bush a făcut o judecată politică. La fel ca alți naivi, el credea că o Chină care se integrează profund în economia globală va deveni mai deschisă și mai democratică.

Dar sub conducerea lui Xi Jinping, China a devenit mai închisă și mai autoritară, comentează Financial Times, Este, de asemenea, mai ostilă față de SUA și Occident în general.

Unii factori de decizie politică privesc acum decizia de a admite China în OMC ca pe o greșeală. Consideră că impulsul uriaș pe care aceasta l-a dat exporturilor chinezești a contribuit în mod semnificativ la dezindustrializarea Americii.

Biden a păstrat tarifele vamale impuse Chinei de Trump și a adăugat subvenții generoase menite să reindustrializeze America și să-i ofere poziția de lider în tehnologiile viitorului.

Războiul mașinilor electrice

Europenii au fost consternați de orientarea Americii spre protecționism. Însă anunțul recent privind o anchetă a UE asupra subvențiilor acordate industriei mașinilor electrice din China sugerează că Europa pornește pe o cale similară.

Tariful SUA pentru mașinile chinezești este de 27,5%, în comparație cu tariful actual al UE de 10%. Însă, dacă Comisia Europeană stabilește că China își subvenționează în mod incorect exporturile de automobile, acest tarif ar putea crește brusc.

Răspunsul Chinei la investigațiile UE a fost acela de a acuza blocul de „protecționism gol-goluț”. Dacă Europa va urma într-adevăr exemplul SUA, devenind mai protecționistă, o va face din aceleași motive – teama că această concurență chineză subminează baza industrială a Europei și, odată cu ea, stabilitatea socială și politică.

Industria auto este cel mai important sector de producție din Europa, în special în Germania, nucleul economiei UE.

Este, de asemenea, unul dintre puținele domenii în care Europa are adevărate companii de top la nivel mondial. Trei dintre cele mai mari patru companii auto din lume în funcție de venituri – Volkswagen, Stellantis și grupul Mercedes-Benz – au sediul în UE.

Dar avantajul Europei în industria auto mondială se erodează rapid. În acest an, China va deveni cel mai mare exportator de automobile din lume.

Chinezii sunt deosebit de puternici în ceea ce privește vehiculele electrice. Avantajul va fi greu de înlăturat, deoarece China domină producția de baterii și furnizarea de minerale de pământuri rare, esențiale pentru aceste vehicule.

Răspunsul „progresiștilor” este de a spune că europenii s-ar cuveni să fie recunoscători dacă China oferă consumatorilor europeni vehicule electrice ieftine și fiabile. Faptul că aceste mașini vor fi fundamentale pentru tranziția ecologică a Europei oferă un stimulent suplimentar pentru a saluta EV-urile chinezești. Dar realitatea este mai complicată.

Potrivit Comisiei Europene, sectorul automobilelor asigură peste 6% din locurile de muncă din UE. Este vorba adesea de joburi bine plătite, care ocupă un loc important în imaginea de sine a unor țări precum Germania. Migrarea acestor locuri de muncă în China ar fi explozivă din punct de vedere politic și social.

Imaginați-vă cum ar fi dacă industria auto germană ar începe să se prăbușească pe măsură ce BYD-urile chinezești ar înlocui BMW-urile pe autobahn-uri.

Pe de altă parte, China este cea mai mare piață de vehicule din lume și cea mai mare piață de export pentru Mercedes și VW. Dacă Europa va aplica tarife ridicate la vehiculele electrice chinezești, Beijingul va riposta aproape sigur. Companiile din UE pierd deja cote de piață în China, iar acest declin pare să se accelereze.

Este posibil ca UE să sfârșească prin a promova un fel de compromis dezordonat, cum ar fi restricțiile „voluntare” la exportul de vehicule electrice chinezești. Dar, indiferent de rezultatul final, rămâne limpede că politica industrială și protecționismul sunt din nou respectabile – pe ambele maluri ale Atlanticului.

Citiți și:
Internetul paralel. Cum vrea China să pătrundă în Europa prin fibra optică
Andrei Marga: Atenție la China!

yogaesoteric
20 octombrie 2023