Adevărurile şi falsurile lumii WIKI (I)

 
de Philip Coppens

articol tradus din revista Nexus Magazine, ediţia engleză

Wikipedia, celebra enciclopedie gratuită online, este o bază de date construită în mod „democratic”, care este vulnerabilă la abuzuri. Apariţia programului WikiScanner a scos însă la iveală o întreagă reţea de minciuni şi dezinformări. Încă de la crearea sa în anul 2001, Wikipedia s-a dezvoltat ca fenomen online care, în aparenţă, permite ca adevărul să fie gestionat în mod democratic; dar anul trecut Wikipedia a fost demascată ca arogându-şi un rol de „ministeriat al adevărului”. Mai grav însă, există cazuri în care unii oameni au fost arestaţi şi terorizaţi din cauza informaţiilor incorecte care au apărut pe această enciclopedie online!

Wikipedia în vizor

În data de 15 decembrie 2005, numeroase surse media au raportat că Wikipedia, enciclopedia cu acces liber, era comparabilă ca şi corectitudine cu  Encyclopaedia Britannica online, cel puţin în ceea ce priveşte articolele bazate pe informaţii ştiinţifice. Acesta a fost rezultatul unui studiu realizat de către revista Nature, care a ales spre examinare articole ştiinţifice din ambele enciclopedii pe teme variate care acopereau o gamă diversă de domenii, descoperind în aceste articole doar opt erori grave. Dintre acestea, patru erori proveneau de la fiecare dintre site-uri. De asemenea, au mai fost descoperite o serie de erori faptice, omisiuni sau declaraţii false în alte articole cu subiecte diverse. Per total au fost depistate 123 de erori de acest gen în articolele analizate din Encyclopaedia Britannica şi 162 de erori în Wikipedia. Astfel, concluzia este uluitoare: o medie de 2,92 de greşeli pe articol pentru Britannica şi o medie de 3,86 de greşeli pe articol pentru Wikipedia, sau altfel spus 3 contra 4 greşeli! Aceasta evident nu înseamnă nicidecum că Wikipedia este „comparabilă ca şi acurateţe” cu Britannica – aşa cum au relatat ziarele, titlurile din ziare au fost o  dezinformare în sine – deoarece niciuna dintre enciclopedii nu poate fi numită „corectă” în această situaţie.

Oare acest scor obţinut de Wikipedia ar putea fi considerat un argument pentru a demonstra că Internetul este mai mult decât o amestecătură de teorii conspiraţioniste şi site-uri pornografice şi că eforturile reunite ale utilizatorilor de Internet au dus la realizarea unei baze valoroase de cunoştinţe? Poate că da. Wikipedia permite oricui să intre şi să adauge, să modifice sau să şteargă orice în enciclopedie. Wikipedia este, prin urmare, un exerciţiu de încredere: ea speră că utilizatorii ei vin cu cele mai bune intenţii.

Site-ul Wikipedia a fost înfiinţat prin intermediul fundaţiei non-profit Wikimedia Foundation şi, în 2006, avea un buget estimat la aproximativ un milion de dolari. Fondatorii săi au fost Jimmy Wales şi Larry Sanger; Larry Sanger s-a retras în 2002 şi a declarat, în octombrie 2006, că intenţionează să realizeze o altă enciclopedie concurentă, care în schimb să cuprindă date mult mai atent revizuite.

La baza încrederii în buna credinţă a utilizatorilor nu se află nicio garanţie – nu este de mirare că în timp Wikipedia a permis să apară o serie de erori grosolane. Biografia lui George W. Bush a fost de atât de frecvent  modificată – cel mai adesea pentru a include insulte şi „opinii personalizate” în ce priveşte politica dusă de el – astfel încât acest subiect, alături de alte câteva, au fost blocate, în sensul că numai utilizatorilor autorizaţi li se mai permitea să le editeze. Acest caz poate părea inocent, sau chiar amuzant.

Dar un caz mai suspect s-a petrecut la sfârşitul anului 2005 când, timp de patru luni, Wikipedia a afişat un articol scris sub anonimat care afirma că jurnalistul John Seigenthaler ar fi fost implicat în asasinatele lui John F. Kennedy şi Robert F. Kennedy. Articolul asociat acestuia pe Wikipedia afişa: „Pentru scurt timp s-a crezut că el era implicat în mod direct în asasinarea familiei Kennedy, respectiv a ambilor fraţi, John şi Bobby. Nu s-a dovedit niciodată, cu probe, această acuzaţie.” Şi o altă afirmaţie: „John Seigenthaler s-a mutat în Uniunea Sovietică în 1971 şi apoi s-a reîntors în Statele Unite în 1984. El a deschis una dintre cele mai mari firme de relaţii publice din ţară  la scurt timp după aceea.” Niciuna dintre aceste afirmaţii nu era reală şi nici măcar nu fusese enunţată ca supoziţie nicăieri altundeva înafara WikiWorld. Seigenthaler, care la vârsta de 78 de ani, credea că nu mai există nimic care să-l surprindă sau să-l rănească, cu siguranţă nu luase în calcul Wikipedia.

Chiar şi mai grav, acest caz a scos în evidenţă propagarea acestor erori, pentru că informaţiile din Wikipedia alimentează în mod automat site-urile Reference.com şi Answers.com, ale căror computere sunt programate să copieze informaţii, cuvânt cu cuvânt, de pe Wikipedia fără nicio verificare, transmiţând astfel automat informaţiile false şi altor site-uri, care contează pe acurateţea lor. În cazul acesta, „încrederea” a eşuat şi poate că nu doar Wikipedia este de vină…

Dar semnul de rău augur care nu ar fi trebuit să fie ignorat şi care a fost scos în evidenţă de acest caz a fost mai ales acela că Wikipedia reacţionează lent. Seigenthaler a semnalat că „biografia” sa a fost modificată în data de 26 mai 2005. În data de 29 mai, unul dintre moderatorii site-ului a revenit asupra acestei biografii, doar realizând o corectură asupra ortografiei greşite a cuvîntului „early” (devreme) dar nu a verificat şi celelalte erori, care erau cu adevărat grave. Timp de patru luni Wikipedia l-a prezentat pe Seigenthaler ca fost suspect de asasinat, înainte ca această menţiune să fie ştearsă din istoria website-ului, în data de 5 octombrie. Chiar şi atunci, aceste afirmaţii au rămas afişate pe Answers.com şi Reference.com, pentru încă trei săptămâni.
 
Daniel Brandt, un militant care locuieşte în San Antonio, a deschis site-ul anti-Wikipedia, Wikipedia Watch (http://www.wikipedia-watch.org), în replică la problemele pe care le avea cu articolul care-i purta numele în enciclopedie. El este cel care a verificat adresa IP a computerului de pe care au fost introduse modificările în articolul despre Seigenthaler şi a descoperit că acel computer aparţinea firmei Rush Delivery, o companie din Nashville. În data de 9 decembrie 2005, un anume Brian Chase, angajat al acestei companii, a recunoscut că el este cel care a introdus informaţiile false din biografia lui Seigenthaler pe site-ul Wikipedia.

Povestea s-a încheiat aici, lecţia care a fost învăţată fiind aceea că Wikipedia poate deveni un extrem de eficient mijloc de dezinformare – o lecţie pe care prea puţini au înţeles-o la acel moment. Şi deşi Wikipedia ar fi trebuit să reacţioneze, nu a făcut-o.

Cazul lui Seigenthaler a devenit foarte cunoscut, dar nu a fost nicidecum singurul caz de acest gen. Începând cu decembrie 2006, Brandt a întocmit liste cu articolele pline de informaţii false, dar şi cu cele care conţin texte copiate efectiv din materiale protejate de legea copyright-ului.

Falsificarea

La începutul anului lui 2007, universul Wiki a fost literalmente răsturnat când unul dintre cei mai prolifici colaboratori şi editori ai enciclopediei, „considerat” de către site a fi un profesor de religie cu grade avansate în teologie şi drept canonic, a fost demascat ca fiind nimic mai mult decât un fost student, exmatriculat dintr-un colegiu de stat.

Persoana aflată în centrul acestei controverse este editorul care folosea pseudonimul „Essjay” – de la bun început ar trebui să ne punem întrebarea de ce ar vrea cineva cu autoritate şi studii superioare să se ascundă în spatele unui pseudonim. În realitate, Essjay era un oarecare Ryan Jordan, în vârstă de 24 de ani, din Kentucky, care nu deţinea nici un fel de diplomă sau grad didactic. El a folosit lucrări de genul „Catolicismul pentru tonţi” („Catholicism for Dummmies”) pentru a elabora şi corecta articole despre riturile de penitenţă sau despre doctrina transsubstanţierii.

Esenţa problemei este la începutul „carierei” de editor Wikipedia a lui Essjay, când nimeni nu i-a verificat declaraţiile de acreditare şi când declaraţia lui, că deţine catedra de profesor de religie la o universitate particulară, a fost luată de bună. În timp, el a contribuit la aproximativ 20.000 de articole ale Wikipedia-ei, ceea ce înseamnă aproximativ 1% din totalul de 1.675.000 de articole pe care Wikipedia le-a afişat online.

Cel mai grav este faptul că personalul Wikipedia l-a recrutat pe Essjay în cadrul Comitetului de Arbitrare, pe care acesta chiar l-a condus pentru două termene, astfel acordându-i puteri depline, el putând face absolut orice, fără ca cineva să-l întrebe ceva. Din fericire, Essjay a fost doar un prefăcut şi nu o persoană care să intenţioneze să împrăştie informaţii eronate… dar ar fi putut reuşi şi aceasta cu mare uşurinţă. El a fost un pion important în WikiWorld. Ziarul The New Yorker, în ediţia sa din 31 iulie 2006 a publicat un amplu articol despre Essjay şi activităţile sale care la acea dată apăreau ca fiind de bună credinţă.

La mijlocul lui ianuarie 2007, Essjay şi-a publicat numele şi CV-ul real pe website-ul Wikia. Daniel Brandt este cel care a observat aceasta şi a făcut cercetări mai amănunţite. El a contactat în cele din urmă ziarul The New Yorker pentru a-l informa că declaraţiile biografice iniţiale ale lui Essjay au fost false.

În 26 februarie, The New Yorker a publicat o erată în ediţia online, precizând că Essjay „nu deţine grade avansate” şi că „nu a predat niciodată”. Dar cel mai grav a fost probabil comentariul: „Până la momentul publicării articolului, nici noi şi nici Wikipedia, nu aflasem numele real al lui Essjay.”

În urma acestor dezvăluiri, co-fondatorul Wikipedia Jimmy Wales i-a cerut lui Essjay să demisioneze (în mod normal, el ar fi trebuit să fie dat afară!), declarând că „Wikipedia se bazează pe cei doi piloni îngemănaţi ai încrederii şi toleranţei.” Era clar că unul dintre cei doi piloni acum colapsase cu desăvârşire. Dar în mod bizar, Wales a adăugat comentariul: „Evident, nu este bine ceea ce acesta a făcut, dar totuşi este interesant faptul că domnul Jordan a fost un editor excelent, acreditat sau nu. Munca sa a fost foarte valoroasă pentru Wikipedia.” Ne întrebăm cum…

Articolul din Wikipedia despre acest veritabil dezastru afirma: „În urma acestei controverse, utilizatorii Wikipedia au început să analizeze istoricul editărilor anterioare ale lui Essjay şi au descoperit dovezi conform cărora el se folosea de pretinsul său statut de profesor pentru a-şi impune opinia în diferite controverse editoriale ale articolelor pe care le editase. «Utilizatorii au navigat prin editările lui şi au găsit locuri în care în mod evident profitase de acreditarea falsă pentru a-şi susţine argumentele,» a declarat Michael Snow, administrator Wikipedia şi totodată fondator al ziarului comunităţii Wikipedia, The Wikipedia Signpost. «Toate aceste postări vor fi revizuite.»”  

Site-ul afirma în continuare: „Ca reacţie la incident, Wales (fondatorul Wikipedia) va lua în considerare un proces de validare pentru toate persoanele care se implică în luarea deciziilor, atunci când există dispute privind anumite date sau fapte.” Wales a mai adăugat că site-ul va dezvolta în scurt timp o modalitate de a verifica acreditările editorilor de la Wikipedia. «Nu cred că acest incident scoate la iveală vreo slăbiciune inerentă a Wikipedia-ei, însă demască un punct slab pe care ne vom strădui să-l corectăm, » a adăgat Wales.”

Wales are desigur dreptul să-şi schimbe părerea, dar merită să menţionăm că în prima sa declaraţie despre aceste evenimente el a spus că nu este îngrijorat de identitatea falsă a lui Essjay: „Îl consider un pseudonim şi nu am chiar nicio problemă cu el.” Utilizatorii Wikipedia au fost revoltaţi de această declaraţie, astfel că Wales şi-a schimbat punctul de vedere.

Pe 1 martie, Larry Sanger, răspunde declaraţiei iniţiale a lui Wales în blogul său, Citizendium Blog, declarând „Declaraţia lui Jimmy pentru ziarul The New Yorker este năucitoare şi, în ultimă instanţă, tragică: el nu are nicio problemă cu minciunile lui Essjay, prin aceasta chiar elogiindu-l pe Essjay, după ce minciunile i-au fost demascate… Oare Jimmy nu realizează că această situaţie este mult mai dezastruoasă pentru Wikipedia decât cazul Seigenthaler, deoarece ea reflectă direct judecata şi valorile conducerii Wikipedia?”

Wales a continuat totuşi să susţină că serviciul şi comunitatea Wiki sunt construite în jurul unui mecanism de autosupraveghere şi de „auto-curăţare”, a cărui menire este să se asigure că articolele sunt corecte şi anume Poliţia Wikipedia. Dar sunt oare membrii acesteia o „poliţie a gândirii” sau oameni care verifică faptele? Cazul Seigenthaler sugerează că aceştia în mod cert nu se încadrează în categoria celor care verifică faptele.

„Poliţia Wikipedia”

Numărul persoanelor care sunt nemulţumite de Wikipedia şi au intrat în conflict cu aceasta este relativ mare. „Pseudofizicianul” (după Wikipedia) Jack Sarfatti se consideră a fi victima enciclopediei şi chiar s-a gândit să acţioneze în instanţă. El a găsit în Wikipedia anumite informaţii de-a dreptul defăimătoare la adresa sa. Desigur că el, ca de altfel oricine, poate să modifice acea informaţie, ceea ce a şi încercat să facă. El a încercat de mai multe ori să facă anumite corecturi, dar de fiecare dată, după numai câteva minute, acestea erau şterse şi se revenea la varianta anterioară – ceea ce sugerează că moderatorii Wikipedia monitorizează în mod constant anumite pagini. Cercetări mai amănunţite l-au făcut pe Sarfatti să concluzioneze că Wikipedia este controlată de un grup de sceptici, care în mod intenţionat vizează eliminarea oricăror aspecte misterioase sau legate de conspiraţii.

Şi într-adevăr, când consulţi mai multe subiecte în Wikipedia, sfârşeşti prin a remarca un anumit „şablon”, care exclude unele opinii.

Următoarele două exemple sunt edificatoare:
Paul Smith este un sceptic înfocat al misterelor Rennes-le-Chateau şi Stăreţia Sionului, adică exact subiectele care stau la baza cărţii Codul lui Da Vinci a lui Dan Brown. Paul Smith este autorul majorităţii articolelor publicate de Wikipedia pe acest subiect. Unele dintre acestea sunt în mod flagrant deplasate, iar altele conţin serioase erori faptice. Am făcut anumite ajustări pentru ca exprimarea să fie corectă şi am urmărit să le elimin. Nu am căutat să demonstrez că Stăreţia Sionului a existat cu adevărat – dar am considerat că argumentaţia ar fi mai convingătoare dacă ar fi lipsită de erori. În acest caz, modificările mele au rămas postate pentru câteva luni, iar apoi s-a revenit la varianta anterioară, eronată.
 
„Poliţia Wikipedia” ar fi trebuit să remarce că această modificare ulterioară era mai puţin neutră şi obiectivă decât articolul anterior şi nu ar fi trebuit să o permită. Întrebarea este: de ce se preferă informaţii eronate şi polarizate în locul exprimărilor mai neutre? Nu este de mirare că experţii găsesc numeroase erori în fiecare dintre articolele de pe Wikipedia… căci de fapt Wikipedia pare că preferă să încurajeze erorile în locul faptelor obiective.
 
De asemenea am încercat să adaug mai multe informaţii despre unele teorii contradictorii privind Corpus Hermeticum, cu precădere lucrarea profesorului Bruno Stricker de la Universitatea Leiden, făcând referire la numele şi publicaţiile sale (inclusiv teza sa de doctorat). În această situaţie, moderatorii Wikipedia au eliminat ei înşişi secţiunea, susţinând că  trebuia să menţionez „mai multe surse” –  cu toate că menţionasem mult mai multe surse decât alte informaţii care şi-au menţinut status quo-ul în acest articol,  ca de exemplu afirmaţia că Corpus datează din al doilea sau al treilea secol de după Christos şi nu din secolul 3 Î.C., cum afirmă Stricker (şi alţii).

Exemple de astfel de editări şi intervenţii neprofesioniste, puternic polarizate şi conservatoare, eliminarea informaţiilor neconvenţionale, ajung până la sute dacă nu chiar până la mii de cazuri. Paul Joseph Watson de la Prison Planet  (http://www.prisonplanet.com) a observat că există o campanie concertată de ştergere a informaţiilor despre Mişcarea „Adevărul despre 11 septembrie” (9/11 Truth Movement). Ba mai mult, pagini create de această mişcare sau de persoane cu idei similare, ca de exemplu articolele intitulat „Lista scandalurilor sexuale republicane”, „Interpelările oamenilor pentru Comisia de Investigare a evenimentelor din 11 septembrie” şi „Mişcarea de acuzare a lui George W. Bush” au fost toate eliminate. Într-adevăr, poate că prima dintre paginile citate anterior nu a fost considerată adecvată pentru o astfel de enciclopede, dar  Dylan Avery, producătorul  celui mai vizionat film documentar al istoriei internetului, în mod clar merită o pagină biografică într-o enciclopedie online. Wikipedia se pare că are altă părere.

Acestea sunt doar nişte exemple privind experienţa de utilizator al acestui „serviciul”. În cel mai bun caz, este evident că moderatorii nu au fost niciodată pregătiţi, acreditaţi sau verificaţi în ceea ce priveşte pregătirea lor în domeniile în care activează. Dar Sarfatti a atras atenţia asupra aşa-numitei „arbitrări Wikipedia”, despre care Wales afirma că joacă un rol de „auto-curăţare”, fiind deus ex machina, inventat cu scopul de a restabili credibilitatea Wikipedia-ei,  chiar dacă a numit un exmatriculat de colegiu să prezideze peste aceasta.  

Tulburat de propriul său caz şi neputincios să rectifice situaţia, Sarfatti comenta pe o listă privată de email: „Au format un guvern virtual din umbră în care îşi au propriile curţi de judecată a litigiilor.” El a insistat asupra ideii că oricine controlează Web-ul deţine controlul asupra planetei – şi într-adevăr există acest potenţial. La orice căutare Google, dacă Wikipedia are un rezultat pentru ceea ce cauţi tu, articolele Wikipedia vor fi afişate pe primele poziţii. Aşa că indiferent de ceea ce vrei să ştii, probabil că vei accesa Google pentru aceasta şi vei găsi ceea ce cauţi în Wikipedia. Googlepedia are deci un monopol virtual asupra informaţiilor şi, într-adevăr, aşa cum spunea Sarfatti, controlează Web-ul.

Googlepedia oferă un „one-stop shop” pentru profesori şi pentru oricine altcineva care vrea să afle informaţii. Profesorii au recunoscut că folosesc Wikipedia pentru a găsi informaţii. Ce se află pe Wikipedia – şi părerile care sunt expuse acolo – sunt astfel transmise aproape în mod direct către studenţi. Se ridică astfel întrebarea ce nevoie mai avem de profesori, căci şi studenţii pot la fel de bine să facă o căutare pe Internet. Este mult mai probabil ca studenţii să caute şi alte surse de informaţie, poate pentru că sunt mai realişti în ceea ce priveşte potenţialul Wikipedia (care se pare că pentru mulţi profesori a devenit un fel de Biblie).

Continuarea acestui articol aici:
Adevărurile si falsurile lumii Wiki (II)

Citiţi şi:

Informaţia: Jocuri şi manevre 

Mass-media şi prostituţia intelectuală

yogaesoteric
noiembrie 2008