Aditivii din mâncare produc crize de nervi la copii

 

Se vorbește mult despre tantrumuri, crize de nervi la copii. Despre cum ele sunt normale și cum să le gestionăm că părinți. Pot exista multe motive pentru tantrumuri, însă unul care a pus mulţi părinţi pe gânduri este cel ce ține de alimentație.

Foarte mulți părinți observă efectele zahărului asupra comportamentului. Acel așa-zis „sugar rush” care îi face pe copii agitați. Dar dacă nu doar zahărul provoacă astfel de manifestări? Aditivii și coloranţii din mâncare produc un comportament și mai exacerbat la mulți copii. Iată ce am descoperit.

Conexiunea dintre alimentație și comportament

Un experiment făcut de British TV Series numit „Food Hospital” a arătat niște rezultate destul de șocante. Mâncarea de tip procesat pe care mulți copii o consumă sub formă de ciocolată, bomboane colorate, acadele etc. are efectul de a modifica total comportamentul copilul. Experimentul s-a făcut la o petrecere unde copiii cu vârste între 5 și 9 ani au fost împărțiți în 2 grupe. Primul grup a primit alimente neprocesate considerate în general sănătoase, cum ar fi: bucăți de fructe și legume, humus, avocado, diverse sandwich-uri. Al doilea grup a primit mâncarea obișnuită de petrecere: dulciuri, chipsuri, sucuri acidulate, pizza.

Mai departe s-a analizat capacitatea celor 2 grupuri de a se concentra, de a urma instrucțiuni, de a participa la jocuri. S-a observat o diferență majoră între cele 2 grupuri, mai exact rezultatele au fost 48% cu mai bune pentru grupul care a mâncat sănătos.

Excitotoxinele – gustul care omoară

Este necesar să menționăm că toți suntem afectați, nu doar copiii. Da, chiar mâncarea ne poate duce la depresie, anxietate și alte stări emoționale periculoase. E-urile de care se vorbește tot mai des sunt aditivi, după cum știm. Sunt adăugate în mâncarea procesată pentru a da gust, dar și pentru adicție. Acești aditivi dau dependență.

În cartea sa Excitotoxinele – gustul care omoară, neurochirurgul Russel L. Blaylock, explică în detaliu despre MSG (monoglutamatul de sodiu, pe scurt glutamatul) și alți aditivi din mâncare. Cu toții încercăm să oferim copiilor ceea ce este mai sănătos, dar oare știm ce pericol este de fapt în spatele aditivilor?

De ce sunt problematici aditivii la copii?

– Cu cât doza este mai mare, cu atât efectele nefaste sunt mai mari.
– Copiii au greutate corporală mult mai mică și este ușor să ajungă să ingereze o cantitate excesivă de aditivi
– Creierul lor este foarte sensibil și în formare. Până la 5 ani se formează majoritatea legăturilor neuronale. Aditivii periculoși distrug neuronii și împiedică formarea de legături neuronale normale.

MSG și efectele lui

Monoglutamatul de sodiu este adăugat în foarte multe preparate, el ne face să simțim că mâncarea are un gust bun. MSG este adăugat la supe, preparate congelate, preparate la conservă, chipsuri și multe alte mâncăruri procesate. De foarte multe ori NU apare scris pe ambalaj. Apare sub o formă deghizată ca: „proteină vegetală hidrolizată”, „condiment natural”, „condiment”, „extract de drojdie”, „cazeinat de sodiu”, „cazeinat de calciu”, „făină de ovăz hidrolizată”. Acestea toate conțin glutamat. Inclusiv multe produse BIO conțin așa ceva, mai ales cerealele pe care mulți copii le consumă sau sucurile la cutie (inclusiv naturale, bio etc.).

MSG și alte excitotoxine pot trece de bariera hemato-encefalică în creier și produc efecte nefaste

Dacă un copil este diagnosticat cu ADHD, ADD, migrene sau multe crize de furie, excitotoxinele este necesar să fie evitate total. Ele au un efect mult mai profund asupra unui organism în dezvoltare. De asemenea, MSG a fost studiat ca factor al obezității, el obligând pancreasul să producă de trei ori mai multă insulină decât în mod normal.

Studiile de laborator arată că glutamatul stimulează neuronii în mod excesiv, până aceștia mor. Cercetătorii au observat acest efect în special în lobii temporali și hipotalamus, responsabili pentru comportament, emoții, imunitate și somn. În timp, aceste excitotoxine conduc la boli neurodegenerative cronice cum ar fi Alzheimer sau Parkinson.

Produsele vegane, „naturale”, „BIOˮ?

Nu scăpam de aditivii dăunători doar alegând produse BIO sau vegane etc. Multe dintre acestea conțin glutamat în forma lui deghizată, după cum spuneam. El este chiar vegan-friendly pentru că este extras dintr-o algă, și poate să apăra pe ambalaj simplu și inocent sub numele de „condiment”.

De exemplu, extractul de drojdie este vândut ca „health foodˮ („hrană pentru sănătateˮ) în combinație cu vitamină B12. I se face reclamă ca fiind benefic pentru vegetarieni în a înlocui sursele normale de vitamină B12.

Coloranții și problemele de comportament

Există un studiu destul de vechi care face legătura între problemele de comportament la copii și coloranții adăugați în alimente. 200 de copii care veniseră la spitalul Royal’s Children din Melbourne pentru hiperactivitate au fost incluși în studiul legat de coloranți. Concluzia studiului a fost că acești aditivi pot da într-adevăr probleme de comportament cum ar fi: iritabilitate, agitație, somn agitat sau modificat. În special pentru E102 care dă culoarea galbenă alimentelor au fost observate aceste efecte. E102 sau tartrazina se găsește în multe alimente care vin la pungă/cutie: tăieței, condimente, dulciuri, sucuri, chipsuri etc. Și mâncarea pentru bebeluși conține diverși coloranți!

Mulți dintre aditivii adăugați pentru culoare sunt și legați de anumite tipuri de cancer. Culorile sintetice sunt adăugate în alimente strict pentru aspect. O acadea nu ar arăta la fel de bine dacă nu ar fi foarte colorată. Deși există bineînțeles alternativa colorării cu produse naturale ca turmericul sau sfecla, pentru companii este mai ușor să adauge direct culori sintetice. Părinții sunt primii care ar fi cazul să nu mai cumpere asemenea produse și să opteze pentru alimente neprocesate.

E129 sau colorantul roșu #40 este adăugat în multe produse alimentare, cosmetice și chiar în medicamente. El a fost asociat cu probleme de hiperactivitate la copii fără ADHD, cu migrene, dureri de stomac, stări de agitație, probleme de concentrare.

Mai mulți părinți au observat un comportament modificat la copii după ce consumau anumite alimente, în special cele ce conțineau coloranți. Spre exemplu, părinții lui Robert, un băiat de 15 ani, au observat că acesta devenea foarte agresiv și ostil după ce consuma anumite băuturi sau alimente colorate în roșu. Odată ce aceste alimente au fost scoase din dieta lui, comportamentul agresiv a încetat.

Cum rămâne cu zahărul?

Zahărul rămâne o mare problemă în alimentație, în special pentru copii. O mică cutie de suc „natural” poate să conțină până la 10 lingurițe de zahăr. Iaurturile pentru copii conțin foarte mult zahăr pe lângă coloranţii artificiali. Până și alimente ca pâinea conțin zahăr. Sau inocenții covrigi care li se dau mereu copiilor.

Efectele excesului de zahăr le cunoaștem: diabet, obezitate, probleme dentare etc. Însă zahărul în sine produce schimbări profunde de comportament. Ca să nu mai vorbim de combinația zahăr și cofeină (ciocolată) care e și mai dăunătoare psihicului.

Majoritatea părinților nu au idee cât zahăr consumă de fapt copiii lor

Până și mâncarea așa-zis sănătoasă poate să fie plină de zaharuri, de exemplu fructele uscate sau cerealele de la micul dejun. Mai adăugăm un desert dulce și deja avem o bombă calorică. Conform studiilor USDA Economic Research Service, un copil sub 12 ani consumă 22 kg de zahăr pe an, comparativ cu adulții care consumă în jur de 20 kg. Este șocant, având în vedere greutatea corporală mult mai mică a unui copil.

Bineînțeles zaharurile cele mai periculoase sunt cele procesate. S-a demonstrat că alimentele de tip snacks denaturează gusturile copiilor. Universitatea Pennsylvania a arătat că dacă dieta conține mult zahăr, copilul va respinge fructele și legumele. Aceste alimente procesate sunt bogate în calorii, dar sărace în nutrienți. Astfel se creează un cerc vicios. Copilul cere din ce în ce mai mult din aceste alimente, în timp ce rezerva de nutrienți scade.

Pană la 2 ani se formează practic gusturile și obiceiurile alimentare, iar copilul începe să primească o dietă identică cu a părinților. Aceste gusturi vor depinde de alimentele oferite. Cu cât oferim alimente mai nutritive copiilor, cu atât ei le vor prefera. Cu cât le oferim multe alimente procesate, cu atât le vor prefera pe acestea. Practic le setăm preferințele.

Lista aditivilor periculoși conform UK Food Guide

Îndulcitori:
E951 Aspartam

Coloranți:
E102 Tartrazina
E104 Quinoline galben
E107 Galben 2G
E110 Sunset galben
E120 Cochineal
E122 Carmoisina
E123 Amarant
E124 Ponceau 4R
E127 Erythrosina
E128 Roșu 2G
E129 Allura roșu
E131 Patent albastru V
E132 Indigo Carmine
E133 Brilliant albastru FCF
E142 Verde S
E151 Negru PN
E154 Maro FK

Conservanți:
E210 Acid benzoic
E211 Benzoat de sodiu
E212 Benzoat de potasiu
E213 Benzoat de calciu
E214 Ethyl 4-hydroxybenzoate
E215 Ethyl 4-hydroxybenzoate sodium salt
E216 Propyl 4-hydroxybenzoate
E217 Propyl 4-hydroxybenzoate sodium
E218 Methyl 4- hydroxybenzoate
E219 Methyl 4- hydroxybenzoate sodium
E220 Dioxid de sulf
E221 Sulfit de sodiu
E222 Sulfit de sodiu hidrogenat
E223 Metabisulfit de sodiu
E224 Metabisulfit de potasiu
E226 Sulfit de calciu
E227 Sulfit de calciu hidrogenat
E230 Bifenil
E231 2-Hydroxybiphenyl
E232 Oxid de Sodiu biphenyl-2-yl
E233 2-(Thiazol-4-yl) benzimidazol
E239 Hexamina
E249 Nitrit de potasiu
E250 Nitrit de sodiu
E251 Nitrat de sodiu
E252 Nitrat de potasiu

Ce alimente evităm și ce e bine să consumăm?

De preferat este, bineînțeles, să consumăm hrană neprocesată sau cât mai puțin procesată. Cele mai multe probleme sunt cu hrana gata preparată care conține mulți aditivi pentru gust, aspect și conservare.

Se recomandă o dietă bazată pe alimente cu valoare nutrițională cât mai mare. Este bine să reducem la minimum ceea ce este procesat.

Iată niște principii de alimentație care corespund cu dieta Weston Price, care se bazează pe hrană cât mai nutritivă și neprocesată:

– Se evită alimentele procesate pe cât posibil. Dacă un aliment vine la pungă și conține mai mult de 2-3 ingrediente, deja vorbim de aliment procesat, indiferent dacă sunt biscuiți „BIOˮ sau altceva de acest gen. Alternativa sunt, bineînțeles, snacksurile făcute în casă sau pur și simplu alimente neprocesate, precum fructele.

– Se renunță la snacks-urile nesănătoase pentru copii – gen biscuiți, covrigi sau pufuleți. Conțin doar faină și zahăr, iar uneori multă sare. Chiar și variantele „bioˮ conțin tot felul de aditivi sau îndulcitori, al căror efect este neclar asupra sănătății. Variante sănătoase: fructe, bețișoare de legume, nuci, bucățele de brânză cu roșii cherry, brioșe făcute în casă, fructe uscate bio (cantitate mică, 1-2 bucăți pe zi, variante fără sulfiți), humus, iaurt fără zahăr. Toate acestea pot fi ușor integrate în alimentația copiilor.

– Se evită sucurile la copii, mai ales dacă țineți la sănătatea dinților. Este grav ce se petrece cu dinții copiilor în ziua de azi. Foarte mulți copii fac demineralizări și carii la vârste foarte mici, de la 1 an. Una dintre cauze este consumul de sucuri. Sucul sub orice formă nu este bun pentru copii, însă cele din magazin sunt cu adevărat nocive. Chiar și fresh-urile pot avea efecte nocive dacă sunt consumate frecvent, din cauza conținutului de zaharuri care este mult mai mare comparativ cu cel obţinut atunci când se consumă fructul întreg. În plus, faptul că fibrele sunt distruse solicită în mod excesiv pancreasul.

– Se consumă alimentele bogate nutrițional, neprocesate.

– Se consumă ouă de la animale crescute liber.

– Se consumă lactate fermentate ca iaurtul, kefirul, laptele bătut, întrucât sunt foarte benefice pentru organism. Este ideal să le procurăm tot de la producători care cresc animalele liber și le pregătesc în mod tradițional. Untul, de asemenea, este foarte benefic; ideal este să aibă minim 80% grăsime.

– Se acordă atenție grăsimilor care sunt folosite la gătit, deoarece sunt foarte importante. Cele mai bune pentru sănătatea organismului sunt uleiurile nerafinate. În cazul utilizării lor la gătit, acestea este bine să fie alese în funcție de temperatura la care încep să se afume („smoking pointˮ), care reprezintă de fapt temperatura la care grăsimile nesaturate încep să se descompună și să producă radicali nocivi. Cel mai bun ar fi uleiul de avocado (temperatura de afumare 271ºC). Cea mai bună utilizare a acestor uleiuri este la salate sau adăugate la finalul preparării mâncării.

– Cerealele este bine să fie integrale și să fie pregătite corespunzător pentru a reduce conținutul de acid fitic. Acidul fitic este un antinutrient, el ne reduce rezervele de minerale din organism. Găsiți pe internet multe informații despre pâinea cu maia si beneficiile ei.

– Alimentele fermentate tradițional, spre exemplu borșul, murăturile etc., sunt foarte benefice pentru organism. Ele ajută flora intestinală, fapt ce contribuie la o imunitate bună.

– Legumele și salatele este bine să fie consumate zilnic. Fructele să se consume cu moderație, ca gustare între mese sau ca aperitiv la masă, dar nu ca masă principală.

Concluzii

Din păcate industria alimentară nu caută să ofere cele mai bune alimente din punct de vedere nutrițional, ci caută să facă profit cât mai ușor. Cu ajutorul marketing-ului reușesc să atragă copiii și să ofere tot felul de alimente care sunt de fapt periculoase. În parcurile unde numeroase familii cu copii ies la plimbare, este aproape imposibil de găsit ceva sănătos pentru aceștia. La chioşcurile din parcuri sunt doar dulciuri procesate, chipsuri, biscuiți, pufuleți etc. Toate pline de calorii goale, aditivi și coloranți. Nu este de mirare faptul că sănătatea copiilor este în declin.

Citiți și:

Aromele identic naturale – aditivi alimentari periculoşi

Nutriționiștii trag semnalul de alarmă: Zahărul rafinat, sărurile nitrice și aditivii au afectat sănătatea omului modern

Consecinţele teribile ale consumului de zahăr asupra sănătăţii (I)


 

yogaesoteric
4 iunie 2019

 

Also available in: Français