Alimentaţia, sănătatea şi aspectul fizic

de Sebastian Ivaşcu

Răsfoind mental prin multitudinea de întrebări care mi s-au adresat de-a lungul anilor referitor la subiectele slăbit, mâncat sănătos şi altele asemănătoare, am încercat să sintetizez cât mai mult noţiunile generale care pot ajuta un individ să îşi alcătuiască o dietă personalizată, care să îi faciliteze o viaţă cât mai sănătoasă şi un corp cât mai viguros.

Multe din miturile care înconjoară alimentaţia şi nutrienţii implicaţi în alimentaţie generează un aer de mister şi confuzie pe care vom încerca să îl rarefiem, cu scopul de a face totul simplu şi pe înţelesul oricui.

În primul rând trebuie subliniat că există o corelaţie între felul în care ne alimentăm, starea generală de sănătate şi aspectul fizic. Toată lumea realizează în momentul de faţă că există o epidemie mondială a fenomenului de obezitate, în cazuri mai fericite fiind vorba doar de „câteva kilograme în plus”.

Pentru a înţelege cum s-a ajuns la această situaţie, putem urmări cum s-a schimbat alimentaţia în ultimii, să zicem, 60-70 de ani. Practic dieta noastră zilnică este dominată de substanţe care nu ar trebui să existe într-o alimentaţie sănătoasă. Adică, mâncăm ce nu trebuie şi prea mult.

Corpul nostru are nevoie de un număr de calorii minim care variază în funcţie de tipul fiziologic şi de activitatea depusă zilnic. Doar pentru a supravieţui, fără să facem nimic, avem nevoie de un număr minim de calorii zilnic, pe care îl numim rata metabolică de bază. În plus, adăugăm calorii în funcţie de câtă energie cheltuim în ziua respectivă. Stau aşezat toată ziua, am nevoie de puţine calorii. Fac activitate fizică, am nevoie de mai multe. Uşor de zis, greu de făcut.

În ultimii câţiva zeci de ani, am observat că accesul la mâncare e din ce în ce mai uşor. De exemplu: dacă până în 1989 cu preponderenţă, se gătea mai mult folosind materia primă cumpărată, la ora actuală avem posibilitatea să mâncăm hrană gata preparată ori în oraş, ori de la supermarket. Deci e mai facil accesul la mâncare. Această tendinţă de a mânca mai mult, cuplată cu accesul din ce în ce mai uşor la mâncare, combinate cu preponderenţa mâncărurilor nesănătoase în dieta zilnică, au rezultat în predominanţa fizicurilor supraponderale, calitatea diminuată a vieţii, degradarea pielii şi alte efecte secundare mai puţin dorite.

Percepţia generală este aceea că sedentarismul este cauza. Nimic mai greşit. A avea o viaţă activă din punct de vedere fizic este sănătos, însă din păcate reprezintă mai puţin de 10% din soluţie. Modul în care ne alimentăm reprezintă mai mult de     90 % din felul în care ne simţim şi cum arătăm.

Am observat în ultimii ani o abundenţă de persoane care simt că trebuie să facă mai multă mişcare pentru a scăpa de kilogramele în plus. Foarte bine, spun eu, însă asta nu rezolvă decât o parte infimă din problemă. Până nu facem modificările necesare în alimentaţie, nu vom rezolva nimic substanţial.

Deci: felul în care mă alimentez reprezintă peste 90% din felul în care arăt, mă simt şi cât de bine funcţionez, iar mişcarea fizică este un mod de a-mi menţine sau îmbunătăţi sănătatea cardiovasculară şi tonusul muscular, care reprezintă o parte mică din problemă.

Este necesar să facem schimbările necesare în primul rând în felul în care ne alimentăm, calitativ şi cantitativ vorbind. Sugestia mea e să mâncăm ATÂT cât avem nevoie şi CEEA ce avem nevoie.

Citiţi şi:
Eşti ceea ce mănânci
Sfaturi pentru o alimentaţie sănătoasă

yogaesoteric
mai 2008