America nu a exorcizat demonul discriminării

Adia Harvey Wingfield este o specialistă recunoscută internațional în sfera relațiilor rasiale și de gen, care a reliefat în cărții, studii și contribiții jurnalistice impactul nefast pe care inegalitatea o are încă în sfere multiple ale vieții sociale, politice și profesionale din SUA.
Redăm în continuare câteva fragmente dintr-un interviu pe care l-a acordat corespondentului RFI Radu Tudor.

Adia Harvey Wingfield propune o viziune nuanțată asupra relațiilor rasiale americane, subliniind atât pericolul „orbirii rasiale”, al ignorării diferențelor, cât și acela al exacerbării lor prin politici care facilitează segregarea și discriminarea.

Într-un articol publicat în februarie 2016 în revista The Atlantic, Adia Harvey Wingfield ilustra această abordare cu o hartă rezidențială a cartierului newyorkez Brooklyn, imagine dramatică a segregării rasiale de facto care persistă în America.

O segregare implicită, nu explicită. O segregare perpetuată de „disparități de venit” și de alți factori ce „reproduc”, perpetuează discriminarea. Rezultatul este că rasele nu se cunosc, nu conviețuiesc, se ignoră. Asta explică progresul rasial mult prea lent și facilitează exploatarea politicianistă a prejudecăților la care se dedă actualul președinte:

„Victoria electorală a lui Barack Obama a fost, indubitabil, o ilustrare clară a progresului rasial înregistrat în Statele Unite. Progres nu înseamnă că s-au rezolvat toate problemele, că am ajuns într-un paradis rasial. În 2008 și 2012 Obama a coalizat larg un electorat preponderent de culoare cu o minoritate de albi. Astăzi majoritatea albilor continuă să-l sprijine pe Trump, chiar dacă vorbele și faptele sale au efecte negative măsurabile pentru minoritățile rasiale, pentru evreii americani, pentru o varietate de alte grupuri.”

Limbajul dur şi discreditant al actualului preşedinte american a fost criticat de A.H. Wingfield:
„Limbajul utilizat de Trump conferă legitimitate prejudecăților și stereotipurilor care-i înfățișează pe afro-americani drept nepregătiți, neinteligenți, inapți profesional. Cercetarea sociologică, a mea și a colegilor mei, arată că acest gen de retorică are consecințe serioase pentru angajații de culoare: surmenaj, stres, obstacole în calea promovării la locul de muncă. Nu sunt simple vorbe, ci mentalități care, când sunt validate de primul om în stat, au, pentru cei vizați, un impact real, cuantificabil, dovedit științific.”

Întrebată cum vede ciclul electoral din noiembrie 2019 din perspectivă sociologică, Adia Harvey Wingfield a răspuns:
„Alegerile intermediare sunt interesante sociologic, pentru că oferă un tablou al schimbărilor demografice americane și reacțiilor unor segmente ale populației la aceste schimbări. Statele Unite se apropie de punctul în care va fi o țară majoritar de culoare. E o realitate care nu se mai poate schimba, indiferent ce politici sunt adoptate. E prea târziu pentru a mai inversa tendința. Unele grupuri acceptă acest fapt demografic și implicațiile sale, recunosc, în consonanță cu studiile științifice, că imigrația reprezintă un câștig net pentru America, iar participarea activă a unei diversități de oameni la viața civică, politică și economică a țării este o binecuvântare. Alte grupuri nu împărtășesc acest punct de vedere.”

Cât despre viitor, Adia Harvey Wingfield e de părere că:
„Până la societatea post-rasială, în care șansele individului nu mai sunt influențate de rasă, calea e lungă. Nu ne-am confruntat, ca țară, cu demonul discriminării rasiale, care bântuie de secole. Nu s-a întâmplat după Războiul de Secesiune, nici după mișcarea pentru drepturi civile, nici, la modul serios, după alegerea lui Barack Obama. Nu sunt deci șanse ca această confruntare necesară să se petreacă în viitorul apropiat. Motiv de speranță există însă, pentru că progrese au fost. Poate că sunt prea optimistă, dar cred că putem reveni pe calea progresului, că putem ajunge la o masă critică a celor care înțeleg că rasismul trebuie confruntat și eliminat dacă dorim o țară mai puternică și progresistă. Nu ne mai putem permite să ignorăm, să trecem cu vederea istoria noastră rasială. Această istorie va trebui combătută frontal. Nu știu cât de curând se va întâmpla asta, nu cred, cum spuneam, că va fi un proiect pe termen scurt.”

Citiți și:

Discriminarea pozitivă s-a instalat deja – discriminarea majorității de către minorități – o ideologie bizară marxistă!

Ce este insidiosul ateism militant şi cine sunt acum exponenţii lui în România

Furtuna care se apropie: Libertatea religioasă – cum mai arată aceasta după triumful revoluției sexuale

yogaesoteric
10 mai 2019