Amprentarea tuturor italienilor până în 2010, un pas crucial spre controlul absolut al cetăţenilor Europei

de Mihai Vasilescu

De câteva luni, primele pagini ale ziarelor sunt ţinute de scandalul amprentării rromilor din Italia. Deşi a scris intens despre acest subiect, presa a avut grijă să oculteze adevărata miză a scandalului. Aceasta a ieşit însă la iveală pe 16 iulie, când Comisia pentru buget şi finanţe a Camerei Deputaţilor din Italia a aprobat amprentarea obligatorie a tuturor italienilor până în ianuarie 2010.

Această măsură extremă a fost justificată de oficialii italieni prin necesitatea de a dezamorsa acuzaţiile că amprentarea rromilor reprezintă o discriminare sau chiar un act de fascism. Pe de altă parte, declaraţiile deputaţilor Antonio Misiani şi Giulio Calvisi, doi dintre cei mai înverşunaţi susţinători ai ideii amprentării tuturor italienilor, contrazic total aceste justificări. „Am primit undă verde pentru acest amendament, pentru că este în concordanţă cu proiectul Uniunii Europene. Directiva propriu-zisă nu există încă, dar este în curs de maturare în cadrul Uniunii,” susţin Misiani şi Calvisi.

Afirmaţia lor este năucitoare din două puncte de vedere. În primul rând, arată că scandalul amprentării rromilor este o mascaradă, utilizată ca pretext pentru a justifica un abuz împotriva tuturor italienilor. În al doilea rând, dovedeşte excesul de zel şi disperarea cu care tehnocraţii masoni aflaţi în fruntea UE încearcă să îşi ducă la îndeplinire planurile. Aceştia nu numai că nu ţin cont de voinţa cetăţenilor Europei, aşa cum s-a dovedit în cazul respingerii repetate a Constituţiei Europene prin referendumuri. Ei nu ţin cont nici măcar de regulamentele de funcţionale ale instituţiilor europene, din moment ce pun în aplicare astfel de măsuri fără a avea aprobat un cadru legislativ.

Presa italiană a prezentat ştirea destul de sec, spunând doar că este vorba de o mărire a perioadei de valabilitate a cărţilor de identitate, de la 5 la 10 ani şi de obligativitatea ca pe acestea să apară, începând cu 2010, şi amprentele digitale ale posesorului. Ceea ce ziarele au omis să spună este însă faptul că nu e vorba de cărţile de identitate clasice, ci de noile cărţi de identitate electronice.

Acestea au fost introduse în Italia încă din 2006. Cu excepţia emiterii cărţii de identitate pentru cei care împlinesc vârsta şi a înlocuirii documentelor expirate, deteriorate sau pierdute, marea masă a italienilor nu a solicitat noile cărţi electronice de identitate. Până acum acest lucru a fost facultativ, dar în noile condiţii italienii vor avea surpriza ca atunci când vor merge la amprentarea obligatorie să li se spună că este necesar să îşi schimbe şi cartea de identitate cu una electronică, întrucât numai aceasta permite înregistrarea amprentelor. De ce a recurs Parlamentul italian la acest subterfugiu? Pentru că ştie foarte bine că noile acte electronice conţin în ele un cip de tip RFID (dispozitiv pentru identificare cu ajutorul frecvenţelor radio), care face ca posesorul să poată fi localizat şi urmărit oriunde s-ar afla, iar şansele de a  convinge populaţia să accepte aşa ceva sunt minime.

Propunerea de a modifica legea privind valabilitatea cărţilor de identitate a fost făcută în data de 25 iunie. În aceeaşi zi, a apărut şi declaraţia ministrului de interne italian, Roberto Maroni, prin care acesta anunţa că va trimite forţele de ordine în taberele de rromi, pentru a realiza prelevarea de amprente.

Din minuta şedinţei din 16 iulie, care este disponibilă pe site-ul Parlamentului italian, reiese negru pe alb că este vorba despre extinderea perioadei de valabilitate a cărţii de identitate electronice (CIE), aspect care însă a fost trecut sub tăcere de presa italiană şi apoi de toate ziarele care au preluat ştirea. „Cartea de identitate clasică, pe hârtie”, se arată în acest document, „este menită dispariţiei. De fapt, chiar începând cu 1 ianuarie 2006, toate noile cărţi de identitate au fost emise în format electronic, iar cele reînnoite vor trebui să fie progresiv înlocuite cu cele electronice.”
 
Pe lângă declaraţiile contradictorii ale oficialilor italieni, şi mai bizară este poziţia duală a Uniunii Europene. Aceasta condamnă campania de amprentare a  rromilor din Italia, dar în acelaşi timp face demersuri susţinute şi foarte costisitoare pentru a introduce, în toate ţările membre, cărţi de identitate electronice, care conţin şi amprentele digitale. Este vorba de un proiect care, în faza pilot, a costat 20 de milioane de euro şi a vizat implementarea acestui sistem în 13 ţări europene.

Nici România nu face excepţie. Introducerea cărţii de identitate spion este stabilită pentru 1 ianuarie 2009, conform unei Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului din 2005. În preambul, se afirmă că “prin introducerea cărţii electronice de identitate, România va răspunde recomandărilor Uniunii Europene privind emiterea centralizată a documentelor securizate şi va urma modelul unor state membre ale Comunităţii Europene”. Modelul este însă american. În SUA au fost deja introduse, nu pentru a contracara acuzaţii de discriminare a rromilor, ci sub pretextul luptei împotriva terorismului, măsuri de amprentare şi de scanare a retinei pentru toţi cei care călătoresc pe teritoriul acestei ţări. Pretextele pot fi diferite, dar obiectivul rămâne acelaşi, fie că vorbim de Statele Unite ale Americii sau de Uniunea Europeană – o mai bună supraveghere a populaţiei, care va culmina cu implantarea de microcipuri.

Citiţi şi:

Spionul din pantof

Microfoane Big Brother ar putea fi conectate la camerele de luat vederi de pe stradă


yogaesoteric
18 iulie 2008