Angajații, deja în malaxorul inteligenței artificiale – Progresul digital vine la pachet cu milioane de șomeri

Paradoxal, omenirea ar putea fi în pragul unei creșteri economice fără precedent, însoțită de un șomaj fără precedent, la pachet cu dezvoltarea inteligenței artificiale.

Persoanele tinere au avut întotdeauna dificultăți în a-și găsi un job. În timpul Marii Depresiuni, populația cu vârstă tânără a fost prima la coada pentru ajutoare sociale. În anii ’70, șomajul în rândul tinerilor a atins 18% în multe țări. După criza financiară din 2008, acesta s-a dublat în țări precum Spania și Grecia. Dar, de fiecare dată, economia și-a revenit și tinerii și-au găsit în cele din urmă un loc de muncă.

Spectrul unui șomaj fără precedent

Dar situația s-ar putea schimba în viitor. Conform cifrelor publicate recent de Oficiul Național de Statistică din Marea Britanie, rata șomajului din țară a atins cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Există o recesiune a locurilor de muncă. Și se pare că tinerii sunt afectați în mod disproporționat. De la lansarea ChatGPT în noiembrie 2022, locurile de muncă pentru debutanți au scăzut cu o treime – o evoluție pentru care au fost învinuite modelele lingvistice de mari dimensiuni. Companiile înlocuiesc din ce în ce mai mult lucrătorii mai tineri cu AI capabile să codeze, să analizeze date și să se ocupe de serviciile pentru clienți. Primele trepte de pe scara profesională – asistent de cercetare, analist junior și așa mai departe – dispar.

Crizele anterioare ale șomajului au fost temporare. Lucrătorii, tineri și bătrâni, au așteptat să treacă, apoi și-au găsit locul pe piața muncii. Dar inteligența artificială nu dispare atunci când economia se îmbunătățește. Dimpotrivă, se îmbunătățește. Paradoxal, este posibil să ne aflăm în pragul unei creșteri economice fără precedent, alături de un șomaj fără precedent, analizează UnHerd.

Până nu demult, se credea că primele locuri de muncă moderne care vor fi automatizate de AI vor fi cele care necesită cea mai puțină formare: locurile de muncă manuale, cum ar fi cele din producție și agricultură. Această previziune s-a dovedit a fi incorectă. Sarcinile considerate odinioară deosebit de dificile, exclusiv umane (scrisul, programarea, arta) sunt cele mai vulnerabile la capacitățile actuale ale AI. În schimb, multe competențe specific umane sunt mult mai greu de reprodus cu ajutorul inteligenței artificiale.

Sursa citată dă ca exemplu cazul lui Annabel Beales, redactor. În 2023, ea și-a găsit „slujba de vis”, editând texte pentru un centru de grădinărit, bazându-se pe cunoștințele specializate dobândite în urma diplomei universitare și formării. Dar după opt luni, volumul ei de muncă a început să se diminueze și și-a auzit șeful sfătuindu-și colegii să „scrie ChatGPT”. Ea a fost concediată șase săptămâni mai târziu. Beales, o angajată făcând parte, cum se spune, din „gulerele albe”, a fost cea mai afectată de AI, nu colegii ei grădinari.

Milioane de locuri de muncă ar putea dispărea în câțiva ani

Unii economiști avertizează că milioane de locuri de muncă ar putea dispărea în câțiva ani. Alții susțin că vor apărea noi meserii mai repede decât vor dispărea cele vechi. Liderii din domeniul tehnologiei promit că inteligența artificială va elibera oamenii de corvoadă, în timp ce experții în previziuni se tem de înlocuiri în masă.

Cu toate acestea, apar deja unele modele cu privire la locurile de muncă care vor dispărea primele și cu privire la cele care ar putea supraviețui mai mult timp. De o importanță deosebită este problema autonomiei – măsura în care AI-urile pot acționa fără supraveghere. ChatGPT poate scrie e-mailuri și genera rapoarte, dar cineva este necesar totuși să trimită acele e-mailuri și să acționeze pe baza acelor rapoarte. Cu toate acestea, chatbots au determinat liderii din domeniul tehnologiei să insiste în mod repetat asupra faptului că inteligența artificială va „crește” mai degrabă decât să automatizeze.

„Nu mai angajați oameni”

Dar adevărata schimbare va fi reprezentată de agenții AI autonomi. În iunie, jurnaliștii au participat la un eveniment, în San Francisco, organizat integral de o echipă de agenți AI. Din câte știm noi, a fost primul de acest fel și a fost chiar încântător. Desigur, agenții AI nu au putut încă să rezerve un loc adecvat sau să organizeze catering. Dar totuși au venit 26 de persoane. Agenții își înființează acum propriul magazin de produse derivate. În Bay Area, navetiștii trec adesea pe lângă anunțuri pentru Artisan, un start-up specializat în agenți comercial AI, care îndeamnă angajatorii să „nu mai angajeze oameni”.

De cele mai multe ori, modelele de inteligență artificială încă nu pot acționa autonom, nu pot face descoperiri științifice cu adevărat noi și nu se pot coordona la scară largă – dar toate acestea sunt probleme de inginerie ușor de rezolvat. Iar companiile lucrează din greu pentru a le rezolva.

Dar cum se poate prezice ce locuri de muncă vor dispărea? Cel mai important factor este „orizontul de timp” al unei sarcini: cât timp are nevoie un om obișnuit pentru a o îndeplini.

În Silicon Valley, unde se dezvoltă inteligența artificială de ultimă generație, graficul pe care oamenii îl urmăresc cel mai îndeaproape este așa-numitul „orizont de timp” al sarcinilor pe care inteligența artificială le poate îndeplini cu succes. Acesta măsoară cât timp poate funcționa AI ca un angajat bun. METR, o organizație non-profit de cercetare care evaluează capacitățile AI, a urmărit acest fenomen. S-a constatat că capacitatea AI de a îndeplini sarcini mai lungi se dublează la fiecare 3,5 până la șapte luni. Modelele existente pot gestiona sarcini care iau oamenilor până la aproximativ 20 de minute cu o fiabilitate de 80%. În prezent, atunci când sunt puse să lucreze la sarcini care necesită mai mult de patru ore, modelele eșuează aproape întotdeauna. Dar, dacă această tendință exponențială continuă, agenții AI ar putea aborda proiecte care durează o lună, în următorii ani.

De exemplu, lucrătorii din centrele de apel își petrec zilele gestionând apeluri care durează între 10 și 20 de minute. Fiecare apel este o sarcină completă pe care o poate îndeplini AI. Același lucru este valabil și pentru freelanceri care scriu articole pe blog, pentru avocații care redactează contracte sau pentru analiștii care introduc date.

„Totuși, comparați această situație cu cea a unui director general a cărui zi este împărțită în activități – o întâlnire, o decizie, o apariție publică – care necesită fiecare ani de context, context pe care o mașină nu îl poate reproduce încă. Directorul general ar putea petrece 30 de minute pentru a lua o decizie, dar această decizie se bazează pe zeci de ani de experiență în tranzacții, cunoașterea culturii companiei și înțelegerea tendințelor pieței. Nu este chiar o sarcină de 30 de minute”, exemplifică sursa citată.

„Aceasta sugerează prima regulă a unui loc de muncă mai durabil: creșteți contextul necesar pentru a vă desfășura activitatea. Regula se potrivește bine cu ascensiunea pe scara corporației: cu cât urci mai sus, cu atât mai mult deciziile tale depind de planificarea strategică pe termen lung și de anii de cunoștințe acumulate care nu pot fi reproduse cu ușurință”.

Dar numai durata sarcinii nu spune totul. Contează și alți factori. Fiecare discuție de asistență, fiecare linie de cod, fiecare raport scris creează date care sunt utilizate pentru instruirea modelelor AI. Companiile implementează deja software de „monitorizare a productivității” care înregistrează ecranele angajaților și tastele apăsate: aparent pentru evaluarea performanței, dar de fapt pentru a surprinde modul în care oamenii îndeplinesc sarcinile.

Dar există și o rezistență. Spre exemplu, actorii de la Hollywood au împiedicat AI să le folosească asemănările pentru că puteau opri producții de miliarde de dolari dacă cererile lor nu erau îndeplinite. Muncitorii portuari țin automatizarea la distanță din aceleași motive. Gulere albe, învățând de la lucrătorii portuari, s-ar putea organiza suficient de rapid pentru a supraviețui primei runde de automatizare. În schimb, liber-profesioniștii și contractanții – care nu au nicio putere de negociere colectivă – ar putea rămâne într-o situație mai proastă.

Prin urmare, tranziția nu se va face peste noapte. La început, companiile vor păstra angajații ca manageri ai agenților AI, fiecare lucrător urmând să supravegheze sistemele automatizate care le vor prelua treptat sarcinile. Și unele activități vor rămâne inerent umane. Încă oamenii joacă șah, chiar dacă calculatoarele îi înving. Muzica live, sportul și teatrul atrag publicul tocmai pentru că oamenii le fac.

Și încrederea este importantă. Vor fi păstrați politicieni și comandanții militari pentru motivul că oamenii sunt reticenți în a delega mașinilor decizii cruciale. Părinții vor profesori umani pentru copiii lor, pacienții preferă medici umani pentru diagnostice serioase, iar clienții aleg avocați umani pentru cazurile cu miză mare.

„Dar preferințele și nivelurile de încredere se schimbă, în cele din urmă. Vom mai dori divertisment uman atunci când AI poate crea experiențe nelimitate, personalizate și adaptate exact gusturilor noastre?”

Închiderea din pandemie, modelul de urmat

În general, poate că munca de la distanță, de tipul celei care a devenit normă în timpul pandemiei covid-19, este cea mai bună perspectivă asupra a ceea ce va urma. Dacă munca poate fi făcută de acasă prin e-mail, apeluri video etc, atunci este probabil ca AI să o înlocuiască în curând în mod eficace. Pandemia a arătat cât de multe posturi necesită doar instrumente digitale și instrucțiuni clare. Aceste locuri de muncă au devenit gata de automatizare peste noapte.

„Schimbările enorme care au loc impun întrebări mai profunde cu privire la scopul muncii. Dincolo de salariu, locurile de muncă oferă structură, identitate, legături sociale și sens. Întrebarea «Cu ce te ocupi?» influențează felul în care ne vedem pe noi înșine și felul în care ne văd ceilalți. Dar soluția nu constă în a alege între securitatea economică și munca semnificativă – ci în a le decupla. Să garantăm securitatea economică de bază, creând în același timp noi forme de participare semnificativă în afara muncii tradiționale. Păstrați oportunitățile de dezvoltare a competențelor, de relaționare interpersonală și de contribuție la societate, chiar dacă locurile de muncă se schimbă radical”.

Următorii ani sunt cruciali. Crearea inteligenței artificiale superinteligente nu ar fi cazul să fie considerată ca inevitabilă. Aceste sisteme necesită investiții masive de capital și sprijin guvernamental. Centrele de date au nevoie de licențe și autorizații de construcție. Și liderii de sindicat și asociațiile profesionale au un rol de jucat. În loc să reacționeze după apariția automatizării, ei ar fi necesar să o devanseze și să își protejeze membrii în mod proactiv.

Dacă omenirea va continua să construiască aceste sisteme de AI ar fi necesare și câteva principii directoare. În primul rând, ar fi indicat să fie impozitați agenții AI așa cum sunt impozitați angajații umani. Guvernele ar fi necesar să utilizeze aceste venituri pentru a finanța programe care mențin capacitatea de acțiune a lucrătorilor, în loc să creeze o dependență neajutorată.

În al doilea rând, oamenii ar fi necesar să aibă acces democratic la tehnologie și puterea tehnologică să se concentreze în mai puține mâini.

În al treilea rând, ar fi necesar să fie menținută implicarea umană semnificativă. Societatea nu ar fi cazul să se mulțumească la a cere o intervenție umană. În schimb, este necesar să fie urmărite tehnici robuste și eficiente de supraveghere a AI, chiar și atunci când capacitățile acestora le depășesc pe cele ale oamenilor. Atunci când oamenii încep să frâneze mașinile – ca în șah – se pierde motivația de a le include. Dar uneori este necesar să fie aleasă participarea umană în locul optimizării pure.

Aceste schimbări nu sunt inevitabile. Delocalizarea producției în anii ’90 a fost o alegere politică. La fel este și implementarea inteligenței artificiale foarte performante în economie. La începutul acestui an, în discursul său de prezentare a unui „Plan de acțiune privind oportunitățile AI”, premierul biritanic Keir Starmer a proclamat că Marea Britanie este necesar „să o facă să funcționeze pentru oamenii muncii”.

„Pentru a reuși, guvernul său laburist va fi necesar să înțeleagă ce face locurile de muncă vulnerabile: cât timp este necesar pentru a automatiza cea mai mică sarcină constitutivă. Tinerii, antreprenorii și lucrătorii digitali se confruntă cu cel mai mare risc. Dar atunci când aceștia vor deveni șomeri – un proces care a început deja – restul îi vor urma.

Ar fi necesar să construim tehnologie pentru a promova libertatea și prosperitatea umană. Dacă tehnologia nu reușește să atingă aceste obiective, atunci nu este un progres real”, concluzionează sursa citată.

Citiți și:
Fondatorul ChatGPT, Sam Altman, îi îndeamnă pe oameni să nu aibă încredere în inteligența artificială: Are halucinații!
Inteligența Artificială intră într-o nouă etapă: Zuckerberg dezvoltă un „AI care va putea să vadă ce vezi tu, să audă ce auzi și să comunice cu tine”

 

yogaesoteric
26 iulie 2025