Arabia Saudită și tergiversarea aderării formale la BRICS

Luarea unei decizii oficiale într-un sens sau altul ar putea perturba alinierea atentă multiplă a Regatului între Occident și majoritatea mondială.

Ministrul saudit al Economiei și Planificării, Faisal Al-Ibrahim, a declarat Forumului Economic Mondial în timpul summitului de la Davos de luna trecută: „Am fost invitați la BRICS, la fel cum am fost invitați la multe alte platforme multilaterale în trecut. Evaluăm multe aspecte diferite înainte de a lua o decizie, iar acum ne aflăm în mijlocul acestui proces”. Arabia Saudită are multiple motive să tergiverseze aderarea formală la BRICS.

În ianuarie 2024, când țara a dezvăluit pentru prima dată că nu a acceptat încă invitația oficială de aderare la grup, s-a afirmat că aceasta „se datorează percepțiilor occidentale cu privire la această asociere, implicării Iranului în criza de la Marea Roșie și presiunilor israeliano-americane”. Ceea ce este încă valabil. În ce privește primul aspect, Arabia Saudită s-ar simți, fără îndoială, inconfortabil dacă numele și marca sa națională ar fi incluse în multitudinea de materiale promoționale bazate pe agende care prezintă BRICS drept o alianță anti-occidentală.

Regatul obișnuia să fie ferm ancorat în tabăra occidentală, dar în ultimii ani a adoptat modul de acțiune al Indiei, plasându-se în mai multe rânduri între Occident și ceea ce Rusia numește acum Majoritatea Mondială. Marea recalibrare strategică se datorează prințului moștenitor și prim-ministrului saudit Mohammed Bin Salman (MBS), ale cărui caracter și viziune au fost lăudate de Putin la sfârșitul anului 2022 (vezi aici). Este de înțeles că MBS nu dorește să alimenteze falsa percepție că se îndepărtează de Occident.

Al doilea motiv, privind implicarea Iranului în criza de la Marea Roșie este, de asemenea, încă relevant, deoarece Arabia Saudită nu dorește să adere în mod oficial la o organizație în care rivalul său istoric este, de asemenea, membru, în contextul ultimului sprijin pe care Teheranul l-a acordat dușmanilor houthi ai Regatului. În plus, Iranul sprijină și Hamas, al cărui atac din 7 octombrie a făcut să fie amânate lucrările la coridorul economic India-Orientul Mijlociu-Europa (IMEC), care ar fi urmat să facă din Arabia Saudită un nod-cheie în comerțul euro-asiatic.

Ultimul motiv se referă la cele menționate mai sus și la presiunile comune din partea investitorilor israeliano-americani în IMEC, care nu doreau ca Arabia Saudită să se alăture unui grup în cadrul căruia și Iranul este acum membru, în timp ce războaiele din Asia de Vest dintre Israel și Axa Rezistenței condusă de Iran făceau ravagii. Chiar dacă cele două războaie principale din Gaza și Liban s-au încheiat oficial de atunci, niciunul dintre state nu ar vedea cu ochi buni aderarea oficială a Arabiei Saudite la BRICS, ceea ce ar putea pune în pericol legăturile sale cu ambele.

MBS dorește să revigoreze IMEC cât mai curând posibil, deoarece se așteaptă ca acesta să funcționeze ca parte integrantă a marelui său plan strategic „Vision 2030” (a cărui dată finală va fi probabil amânată din cauza a tot ceea ce s-a petrecut de la anunțarea sa în 2016) pentru a revoluționa sistemele socioeconomice ale țării sale. Procesul nu este posibil fără un grad ridicat de implicare din partea SUA și fără cooperarea Israelului, printr-o necesară recunoaștere oficială a statului evreu de către Arabia Saudită – ceea ce poate explica concesiile lui Bibi cu privire la Gaza.

Sfidându-i în mod deschis prin aderarea oficială la același grup în cadrul căruia nemesisul lor comun iranian este deja membru, și făcând asta imediat după revenirea lui Trump la putere (pe fondul unor rapoarte conform cărora noul șef de la Casa Albă va reimpune politica sa de „presiune maximă” împotriva Republicii Islamice), rezultatul ar putea fi abandonarea IMEC de către ambele părți. SUA și Israelul oferă Arabiei Saudite beneficii economice și financiare tangibile, în timp ce BRICS încă nu a oferit membrilor săi niciun fel de beneficii, așa cum am explicat după ultimul summit de la Kazan.

În plus, Trump are impresia falsă (dezmințită ulterior de ministrul indian al Afacerilor Externe, dr. Subrahmanyam Jaishankar) că BRICS se concentrează pe de-dolarizare și dorește să creeze o nouă monedă care să rivalizeze cu dolarul, astfel încât, în mod previzibil, ar reacționa exagerat dacă Arabia Saudită ar decide să adere oficial acum. Lovitura ar putea zădărnici planurile ambițioase ale lui MBS privind IMEC, care reprezintă una dintre piesele centrale ale marelui său plan strategic „Vision 2030”. Așadar, MBS nu este dispus să riște astfel de consecințe în schimbul a nimic din partea BRICS.

Prin urmare, este perfect logic de ce Arabia Saudită tergiversează aderarea oficială la BRICS, întrucât se bucură în prezent de toate beneficiile schimbului de cunoștințe și ale rețelelor de elită aduse de participarea sa parțială, fără niciunul dintre riscurile politice sau economice inerente calității de membru cu drepturi depline. Prin urmare, MBS poate menține alinierea atentă multiplă a regatului său între Occident (care include Israelul în această formulare) și majoritatea mondială, prin amânarea pe termen nedeterminat a unei decizii de aderare deplină la BRICS.

Autor: Andrei Korybko

Citiți și:
Arabia Saudită a avertizat țările G7 că ar putea vinde o parte din datoria europeană dacă decid să confiște aproape 300 de miliarde de dolari în active rusești înghețate
Arabia Saudită face pași rapizi spre eliminarea dolarului din tranzacțiile cu petrol

yogaesoteric
11 februarie 2025