Atacul neprovocat și alte șmecherii verbale
Istoria a fost violată de multe ori cu acceptul majorității. Unul dintre aceste violuri se referă și la războiul ucrainean. Voiam să lămuresc problema într-o carte, dar cum războiul se tot lungește, până să o public, fac aici câteva observații.
- Rusia nu a atacat Ucraina decât ca răspuns la atacul acesteia asupra minorității ruse din Lugansk și Donetzk.
- Rusia a încercat să rezolve problema diplomatic de două trei ori dar de fiecare dată ucrainenii nu au respectat ce au semnat (Minsk 1, Minsk 2)
- În clipa în care trupele regulate ale Federației Ruse au trecut granița în Ucraina (24 feb. 2002) armata ucraineană atacase cu toată forța regiunile proaspăt dezlipite de Ucraina, care își declaraseră independența (pe 17.02.2022).
Faptul că atacul s-a produs din toate direcțiile este nesemnificativ pentru problema de față. E vorba de o opțiune militară și nu de una politică. Ucrainenii, un popor inventat de Lenin acum o sută de ani, doresc să impună cu de-a sila limba lor unor popoare care locuiesc pe teritoriul acordat ucrainenilor de niște tratate internaționale copiate după cele sovietice, ceea ce evident că nu poate fi acceptat nici de legile internaționale cu pricina – care tac mâlc cu privire la acest subiect – și nici de cei care dețin patentul limbii ucrainene: cultura rusă.
Restul e pălăvrăgeală.
Autor: Dan Stoica
Citiți și:
Ucraina – o „țară de falie”
Încălcări grave ale principiilor în războiul din Ucraina
yogaesoteric
17 iulie 2024