Au spart trofeul

Aproape niciun alt mega-eveniment mediatic nu caracterizează spiritul vremurilor într-un mod atât de emblematic precum Concursul Eurovision al Cântecului, fostul Grand Prix Eurovision de la Chanson. Marcat de burghezia înfierbântată a anilor postbelici, cu melodii pop la fel de îngrijite ca niște ciorapi croșetați, interpretate de doamne și domni îmbrăcați decent și atent coafați, acompaniați de formații de dansuri pline de viață, acesta a oferit cel puțin șansa unor oameni de a face o carieră internațională. Udo Jürgens a apărut de două ori la rând cu hituri mondiale ulterioare. Abba și-a lansat o carieră fără precedent pe scena Marelui Premiu din 1974, iar cântăreața germană Nicole ne-a emoționat până la lacrimi în 1982 cu micul ei cântec despre un pic de pace, zdrăngănind conștiincios la o chitară albă imensă. Un pic de pace, un pic de visare. Iată cât de simplu a fost ambalată mișcarea pacifistă de la începutul anilor 1980 în kitsch-uri pop pe care le puteai cânta și cu care puteai simpatiza.

De-a lungul deceniilor, competiția a devenit un amestec uneori bizar de înfumurare excesivă, banalitate stridentă și dramă irelevantă. Aproape imperceptibil, Concursul cântecului a devenit finala anuală a „Ligii Campionilor” scenei homosexuale. Sau, după cum a spus Peter Rehberg, șeful colecției de la Schwules Museum Berlin (muzeu și centru de cercetare cu colecții axate pe istoria și cultura LGBTQ+): „Fiecare generație de homosexuali își redescoperă fericirea pentru ei înșiși la ESC”.[1]

Competiția a fost întotdeauna politică – în mod subliminal sau explicit. În 2022, Rusia a fost exclusă din cauza războiului din Ucraina. Au existat apeluri pentru ca Israelul să fie exclus în 2024, dar organizatorii, European Broadcast Union, au decis:

„EBU se angajează să se asigure că Eurovision Song Contest rămâne un eveniment apolitic, care unește publicul din întreaga lume prin muzică”[2].

Așa cum era de așteptat, ESC 2024 a fost orice numai nu apolitic: mii de stângiști pro-palestinieni, islamiști și activiști pentru climă, inclusiv icoana lor, Greta Thunberg[3], au protestat pe străzile din Malmö, în Suedia, împotriva participării tinerei israeliene Eden Golan, care a putut ajunge la locul de desfășurare a concursului doar sub protecția masivă a poliției, a primit amenințări cu moartea și a fost temporar în imposibilitatea de a părăsi hotelul.[4] Cu toate acestea, protestatarii probabil și-au dat seama, de asemenea, că războiul din Gaza nu se va decide la un concurs de muzică din Malmö și că, în cele din urmă, nu poate fi vorba decât de punerea în scenă a propriului lor activism.

Favoriții concursului din acest an au fost Nemo, din Elveția, non-binar, dar „de sex masculin”, și cântăreața satanică Bambie Thug, din Irlanda, de asemenea non-binar, dar „de sex feminin” și cu culorile steagului trans în ținuta sa. Bambie Thug, care se descrie ca fiind o „vrăjitoare goblin gotic gremlin”, a stârnit vâlvă nu numai cu prestația sa, ci și cu declarații împotriva participantei israeliene care ar putea fi interpretate ca fiind antisemite. Se știe că homosexualii, inclusiv persoanele non-binare, se poziționează „pentru Palestina”. Cu toate acestea, homosexualii nu sunt deranjați de faptul că toleranța față de viața queer în țările islamice lasă mult de dorit[5].

În contextul confuz, întreaga tragedie și ambivalență a situației mondiale actuale părea să se manifeste în persoana participantei israeliene Eden Golan: tânăra de 20 de ani este fiica unei evreice ucrainene și a unui bărbat leton evreu care au emigrat din URSS în Israel, s-au mutat ulterior la Moscova și s-au întors în Israel în 2022. Ea are un pașaport rusesc și unul israelian.[6]

Ca persoană, are la fel de puțin de-a face cu războiul din Gaza precum au numeroșii artiști ruși anulați de-a face cu războiul din Ucraina. Totuși, pentru Thunberg, în vârstă de 21 de ani, și pentru diverșii ei camarazi de arme, Golan, ca reprezentantă a Israelului, a fost un inamic prestabilit și un țap ispășitor. Ea a fost luată în mod convenabil în custodie morală pentru cabinetul de război al lui Netanyahu. Cu toate acestea, Golan a oferit o performanță impresionantă.

Ca de obicei, evoluția scorului ne-a ținut în suspans. În prima rundă, țările au acordat punctele juriului, urmate de punctele de audiență de la televoting. Nemo a fost în avantaj încă de la început. Lupta decisivă înainte de votul final al publicului a fost între Baby Lasagna din Croația, care a pus în evidență vizual tradiția țării sale de origine într-o ținută folclorică, și elvețianul Nemo, care avea un avans considerabil de puncte în urma voturilor juriului. În split screen-ul cu ambii artiști, contrastul dintre lumea veche a croatului în costum tradițional și postmodernismul întruchipat de Nemo nu ar fi putut fi mai mare.

Până la urmă, Eden Golan a fost votată pe locul cinci cu ajutorul punctelor de audiență de la televoting. Poate că publicul și-a dat seama că titlul evreicei de 20 de ani nu este cazul să fie judecat în funcție de politica Israelului și că protestul ar fi normal să fie îndreptat împotriva guvernului, și nu împotriva acestei tinere. Sau a fost copleșită de Nemo cel non-binar? Publicul german i-a acordat note maxime lui Eden Golan. Cu un total de 323 de voturi, ea a obținut al doilea cel mai bun scor general în televoting și a terminat în urma Ucrainei și a Franței.

ESC 2024 a fost câștigat în cele din urmă de elvețianul Nemo, a cărui ținută non-binară și titlul (de pauză) „The Code” s-au aflat exact la altitudinea de croazieră a spiritului progresist al epocii. Memo a obținut cele mai multe puncte din partea juriului și nu a putut fi ajuns din urmă de croatul Baby Lasagna, în ciuda unui televoting remarcabil.[7]

Cu toate acestea – easy come, easy go: Când Nemo a interpretat din nou pe scenă melodia câștigătoare, nu numai că a încălcat codul, dar a și spart trofeul de sticlă. Acesta poate fi văzut ca un incident minor sau ca un simbol al fervorii oarbe și narcisiste a unei mișcări care dărâmă din stângăcie ceea ce alții au construit.

Reprezentanta „non-binară” a Irlandei a făcut un show satanist care i-a pus pe fugă chiar și pe fani

Participanta/participantul Irlandei a fost ținta unor atacuri dure chiar și din partea fanilor competiției muzicale, care deja se familiarizaseră cu promovarea homosexualismului și ale altor inversiuni ale normalității. De data asta, satanismul interpretei/interpretului Irlandei, țară altfel eminamente catolică, i-a oripilat pe toți.

„Non-binara” Bambie Ray Robinson a pus pe jar urmăritorii Eurovision, care spun că vor avea coșmaruri din cauza prestației artistei și că ceea ce a pus în scenă seamănă cu un ritual satanic în direct.

Luna trecută Bambie Thug a spus într-un interviu că nu practică satanismul ‒ doar vrăjitorie ‒ dar îi respectă pe sataniști, adăugând că cei pe care îi cunoaște „trăiesc în lumină și sunt atât de amabili”, potrivit The Mirror.

Surse și comentarii:
[1] https://www.goethe.de/ins/us/de/kul/wir/swl/qpe/21717907.html
[2] https://www.spiegel.de/kultur/tv/eurovision-song-contest-esc-ausschluss-israels-gefordert-ebu-lehnt-ab-a-08eb93e0-f8b1-45d2-ae43-83aaf5ac8ea4
[3] https://www.n-tv.de/leute/Polizei-in-Malmoe-fuehrt-Greta-Thunberg-ab-article24934998.html
[4] https://www.fr.de/politik/proteste-gegen-israel-eurovision-song-contest-teilnahme-esc-kritik-eden-golan-malmoe-zr-93061757.html
[5] https://www.queeringaza.com/
[6] https://de.wikipedia.org/wiki/Eden_Golan
[7] https://www.rnd.de/medien/esc-finale-2024-platzierungen-und-punkte-im-ueberblick-das-ist-der-gewinner-BLVXEZ5HFZEJDMA6IEDZOI2BWQ.htm

Citiți și:
Presa franceză: Candidații LGBT la Eurovision au fost suprareprezentați în 2024
Eurovision «corect politic»: Spălarea creierilor la nivel continental prin progresismul globalist

yogaesoteric
21 mai 2024