Av. Elena Radu: Proiectul de lege privind modificarea legislației în domeniul protecției sociale conține norme care să prevină folosirea bazelor de date ca „sursă” pentru traficul de minori și de carne vie?

Proiectul de lege privind modificarea legislației în domeniul protecției sociale este necesar să fie analizat sub acest aspect şi să fie introduse norme de prevenţie, identificare, sancţionare şi protecţie efectivă a copiilor şi părinţilor tineri înregistraţi în bazele de date ale asistenţei sociale!

Nu este cazul să permitem ca sub pretextul unei „legi bune”, să devină un instrument „util” reţelelor de trafic de copii şi adulți!

Uitându-mă în dungă pe el, am văzut că, printre altele, va avea ca impact crearea unei baze de date unice, prin „interoperabilitatea” tuturor registrelor electronice cu furnizorii și beneficiarii de servicii sociale (asta înseamnă inclusiv cu Observatorul Copilului).

Mi-a apărut pe Facebook un filmuleţ dintr-o emisiune cu dna Larisa Butnariu și am căutat înregistrarea întregii emisiuni din 2021 (https://youtu.be/P7Eg0jDT7WM?şi=m35fnbeLqP-MOUDL).

Este de urmărit această emisiune şi de părinţi şi de tineri, ca să înţeleagă ce înseamnă reţelele de trafic de persoane, cum procedează, cum distrug omul şi nimănui nu îi pasă.

Nu ai cum să rămâi indiferent, dacă ești om!

Nu ai cum să mai susții că „și lor le place”, dacă eşti om!

Veți vedea o femeie care a ieșit public să povestească coșmarul prin care a trecut „cu zâmbetul pe buze”, atitudine pe care a adoptat-o pentru a putea supraviețui.

Mi-am adus aminte ulterior că au fost discuții în mediul public despre dispariţia a 7.000 de copii în pandemie.

Am căutat ştiri pe acest subiect. Am găsit declaraţiile dnei Adriana Săftoiu din 2020, că a fost o anchetă parlamentară care a vizat această problemă şi că 40% dintre copiii dispăruţi provin din centrele Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului.

Aşa că, acest proiect de lege este necesar să fie analizat şi sub acest aspect. Conţine sau nu norme care să preîntâmpine folosirea bazelor de date ale asistenţei sociale de către rețelele de trafic de minori și adulți?

Este necesar să se ridice următoarele probleme:

  1. S-a finalizat ancheta parlamentară privind dispariţia copiilor în pandemie? Care au fost concluziile?
  2. Ce norme s-au introdus în proiect pentru a preîntâmpina şi elimina aceste situaţii (în care copii din centrele DGASPC să dispară fără urmă și nu numai, chiar și adulți)?
  3. „Interoperabilitatea” bazelor de date privind furnizorii şi beneficiarii de asistenţă socială:

– cine are acces la aceste baze de date (care vor deveni o bază unică, dacă legea se adoptă)?

– este jurnalizat accesul (ca să se poată verifica în orice moment cine le-a accesat, ce date a accesat)?

– care sunt normele care permit verificarea jurnalizării? Există în lege procedura rapidă de acces în faţa unui judecător pentru a dispune unei autorităţi să verifice, de urgenţă, jurnalizarea şi să ia măsurile necesare, dacă se suspectează că bazele de date sunt folosite în mod ilegal? Care este acea autoritate (nu poate fi DGASPC)?

  1. Există prevăzut în proiect obligația creării unui back-up unde este salvată periodic această bază de date, securizat, pentru a se putea verifica dacă sunt „şterşi” copii din bazele de date? Care este autoritatea competentă să facă o analiză periodic?
  2. Există o procedură care să permită verificarea periodică a copiilor „scoși” din bazele de date (o perioadă de 2-3 ani)? (Pentru a verifica dacă acești copii într-adevăr nu mai au nevoie de asistență și protecție socială, există, au o viață normală și nu au ajuns cumva în mâinile unei reţele de trafic, fără ca nimeni să nu știe despre dispariția lor, crezând că au fost „scoși” din baza de date pentru că o „duc mai bine”).
  3. Care sunt garanțiile introduse în lege ca aceste baze de date să nu fie folosite ilegal? Care sunt sancțiunile pentru cei care accesează sau folosesc datele din aceste baze de date în mod ilegal?

Aceste analize este necesar să fie făcute nu numai cu privire la copiii din bazele de date, ci și cu privire la adulți (au fost destule cazuri de notorietate care arătau cum sunt răpiți și exploatați adulții, iar de obicei, de un om sărac nimănui nu îi pasă).

Dezbaterea publică este necesar să fie reală și să se desfășoare pe parcursul a mai multe zile în care să se analizeze în concret, împreună cu instituţiile abilitate în identificarea şi combaterea traficului de persoane şi copii (cu ce probleme s-au confruntat, ce deficienţe legislative sunt etc).

Nu poate fi iarăşi o dezbatere de formă, în care participanţilor să li se dea cuvântul 3 minute, ca să se bifeze ca a avut loc dezbaterea.

O lege este „bună” numai dacă într-adevăr conține norme care previn, protejează și nu permit aplicarea ei ulterior ca un instrument în contra cetățeanului!

Fiind vorba de asistență socială, ca societate, este necesar să fim cu atât mai mult atenți la ce se legiferează pentru că este vorba de oameni în nevoie (copii şi adulți) care nu au posibilitatea să se apere dacă sunt supuși unui abuz!

Autor: Av. Elena Radu

Citiți și:
Fost ofițer CIA, interviu cutremurător despre pedofilie, copii dispăruți și uciși și ‘Deep State’
Agenda microcipării: de ce se colectează ADN-ul copiilor dumneavoastră?

 

yogaesoteric
4 noiembrie 2023

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More