Av. Elena Radu, scrisoare deschisă către MAI: Proiectul ordonanței Guvernului pentru actele biometrice cu cip încalcă normele constituționale
Către:
Ministerul Afacerilor Interne
Transmis pe e-mail: dgj_transparenta@mai.gov.ro
Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, asociație fără scop patrimonial, neguvernamentală, independentă, non-profit și apolitică, înființată cu scopul de a apăra drepturile și libertățile fundamentale ale omului, cu sediul în București, str. Matei Voievod, nr. 27, sector 2, înregistrată în Registrul Special sub nr. 28/23.03.2021, e-mail: asociatiaCASD@gmail.com, tel: 0743120002, reprezentată legal de Elena Radu, în calitate de președinte,
transmite următoarea
OBSERVAȚII ȘI PROPUNERI
cu privire la Proiectul ordonanței Guvernului pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și cartea electronică de identitate
Proiectul de OUG încalcă normele constituționale privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, deoarece:
– Pe de o parte, potrivit dispozițiilor art. 108 alin. (1) și (3) din Constituție:
„(1) Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe.
(3) Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile prevăzute de aceasta.”
Drept urmare, art. 108 alin 3 din Constituție prevede acordarea de către Parlament a unui mandat expres Guvernului pentru emiterea de ordonanțe.
În Legea nr. 365/2022 nu au fost stabilite limitele în care Guvernul poate să emită ordonanțe. Drept urmare, cu toate că la art. 1 pct. IV afaceri interne, s-a prevăzut „4. modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și cartea electronică de identitate”, ca urmare a faptului că Parlamentul nu a stabilit limitele în care se poate legifera de către Guvern prin ordonanță, s-a acordat un mandat general și nu un mandat expres Guvernului pentru a legifera. În lipsa mandatului expres în care să fie indicate limitele de legiferare, acesta nu poate să emită Ordonanțe în baza legii de abilitare.
– Pe de altă parte, potrivit art. 115 alin (1) din Constituție: „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice”, iar art. 1 alin. (5) din Constituție prevede că „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.”
În forma actuală a OUG nr. 97/2005 se prevede că evidența cetățenilor români se ține de către Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (D.E.P.A.B.D.)
În Proiectul de OG se prevede că mai multe atribuții, nu toate, care reveneau D.E.P.A.B.D. se preiau de către D.G.E.P. (Direcția Generală de Evidență a Persoanelor).
În cadrul dezbaterii publice din data de 18.01.2022 am întrebat dacă este o eroare sau nu că numai în unele articole se preiau de D.G.E.P. atribuțiile D.E.P.A.B.D. Reprezentanții MAI au răspuns că numai D.G.E.P. va avea atribuții, fiind vorba de una și aceeași instituție, ca urmare a restructurării care a avut loc la finalul anului trecut.
În ceea ce privește D.G.E.P., potrivit Articolul 10^1 din OG nr. 84/2001:
„(1) Direcția generală este condusă de un director general, care are calitatea de ordonator de credite, ajutat de unul sau mai mulți directori generali adjuncți, numiți prin ordin al ministrului afacerilor interne.
(2) Direcția generală gestionează și administrează Sistemul informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă, coordonează și controlează metodologic activitatea de stare civilă desfășurată la nivel național și cooperează cu Departamentul Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe în vederea îndrumării metodologice a activității de stare civilă desfășurată la nivelul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de carieră ale României din străinătate.
(3) Direcția generală administrează și gestionează Sistemul național informatic de evidență a persoanelor, coordonează și controlează metodologic serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor și cooperează cu Departamentul Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe în vederea îndrumării metodologice a activității de evidență a persoanelor desfășurate la nivelul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de carieră ale României din străinătate.
(4) Prelucrările de date cu caracter personal efectuate de Direcția generală și serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor se realizează cu respectarea prevederilor legale aplicabile în domeniul protecției persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.”
Se poate observa astfel că D.G.E.P. are, potrivit legii, numai administrarea și gestionarea a două sisteme informatice, unul privind actele de stare civilă și unul privind evidența populației și nu are atribuții de „integrare” a celor 2 sisteme (așa cum se menționează la art. 3 alin (1) din OUG 97/2005 și nici să administreze și să gestioneze „alte documente necesare persoanei în relațiile cu statul”.
Mai mult decât atât, potrivit art. 35 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente:
„(1) Înscrierea în Registrul electoral a cetățenilor români care au împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv se face, din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.
(2) După dobândirea cetățeniei române, persoanele care au 18 ani împliniți sunt înscrise în Registrul electoral, din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.”
Drept urmare, prevederile OUG nr. 97/2005 afectează și Registrul electoral, afectând inclusiv sistemul electoral (care poate fi reglementat numai prin lege organică potrivit art. 73 alin 3 lit a din Constituție) care poate fi modificat prin lege organică și nu pot exista dispoziții într-o OG care să aibă impact asupra dispozițiilor unei legi organice (legea nr. 208/2015), având în vedere dispozițiile art. 115 alin. (1) din Constituție.
Propunerile de modificare a OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români depășesc limitele obiectului de reglementare al OUG nr. 97/2005 și scopul reglementării OUG nr. 97/2005, fiind încălcate normele de tehnică legislativă și implicit principiul legalității reglementat de art. 1 alin (5) din Constituție.
Potrivit dispozițiilor în vigoare în prezent ale OUG nr. 97/2005:
„Articolul 1
Prezenta ordonanță de urgență constituie cadrul care reglementează evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, prin care se asigură realizarea raporturilor juridice dintre persoanele fizice, juridice și instituțiile statului de drept.
Articolul 2
(1) Evidența cetățenilor români reprezintă un sistem național de înregistrare și actualizare a datelor cu caracter personal ale acestora, necesar cunoașterii numărului, structurii și mișcării populației pe teritoriul țării și furnizării de date în interesul cetățenilor, al statului și al instituțiilor publice.
(2) Evidența cetățenilor români cu domiciliul în România se ține după principiul locului de domiciliu al acestora de către Ministerul Administrației și Internelor, prin Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, denumită în continuare D.E.P.A.B.D., împreună cu serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor organizate potrivit legii.
(3) Pentru cetățenii români care au domiciliul în străinătate, evidența acestora se ține după principiul ultimului domiciliu avut în țară și după reședința declarată în România.
(4) Activitatea de evidență a cetățenilor români, precum și cea privind eliberarea actelor de identitate ale cetățenilor români se realizează în mod unitar și sunt coordonate de D.E.P.A.B.D., la nivel central, și de către serviciile publice comunitare județene de evidență a persoanelor, la nivel județean.”
Din dispozițiile art. 1 din OUG nr. 97/2005 se poate observa că obiectul reglementării OUG nr. 97/2005 îl reprezintă evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, iar scopul reglementării îl reprezintă evidența cetățenilor români necesară cunoașterii numărului, structurii și mișcării populației pe teritoriul țării și furnizării de date, evidență care se ține după domiciliu sau reședință.
Modificările care se propun a fi aduse OUG nr. 97/2005 nu pot să depășească obiectul și scopul reglementării și drept urmare nu pot să conțină norme care să depășească obiectul și scopul reglementării.
Cu toate acestea modificările prevăzute în proiectul de OG depășesc limitele obiectului și scopul reglementării OUG nr. 97/2005.
În acest sens, exemplificativ arătăm că:
– modificările privitoare la art. 3 alin. (1) din OUG nr. 97/2005 „Integrarea și administrarea bazelor de date privind evidența persoanelor, a actelor de stare civilă, a cărților de identitate, a cărților electronice de identitate, a cărților de identitate simple, a cărților de identitate provizorii, a dovezii de reședință și a celorlalte documente necesare persoanei în relațiile cu statul se realizează de D.G.E.P.”. În condițiile în care în prezent se introduce digitalizarea haotică a tuturor bazelor de date publice, folosirea sintagmei „documente necesare persoanei în relațiile cu statul” determină integrarea și administrarea bazelor de date privind orice documente, nu numai a documentelor de identificare, ceea ce depășește limitele și scopul reglementării OUG nr. 97/2005.
Față de discuțiile care au avut loc în cadrul dezbaterii publice din data de 18.01.2023 privitoare la reglementarea deficitară care lasă loc de interpretare și extindere a datelor și informațiilor care pot fi „încorporate” cărții de identitate electronică, prin HG, precum și răspunsul reprezentanților MAI potrivit cărora intenția inițiatorului a fost aceea ca să conțină cartea electronică de identitate numai informații privitoare la datele de stare civilă, evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate, OUG nr. 97/2005 necesită următoarele modificări:
– La art. 3 alin. (1) din OUG nr. 97/2005 să se elimine sintagma „și a celorlalte documente necesare persoanei în relațiile cu statul”;
– La art. 3 alin. (3) din OUG nr. 97/2005 să se elimine sintagma „și a altor documente necesare persoanei în relațiile cu statul”;
– art. 7 alin. (4) care prevede „Conținutul R.N.E.P. se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administrației și Internelor”, să se abroge;
– eliminarea din proiectul de OG a art. 9 alin. (5) propus a fi introdus, potrivit căruia „Prin hotărâre a Guvernului se pot stabili instituții/autorități suplimentare față de cele prevăzute la alin. (4).”
Totodată, având în vedere discuțiile din cadrul dezbaterii publice din data de 18.01.2023:
– cu toate că se prevede în proiectul de OG introducerea art. 9 alin. (31) potrivit căruia: „De la data realizării condițiilor tehnice, actualizarea R.N.E.P. se realizează prin proceduri automate, pe baza informațiilor preluate din sisteme informatice prevăzute la alin. (3) sau din documentele prezentate de persoana interesată”, nu se prevede o procedură de soluționare în regim de urgență a unor eventuale erori preluate cu ocazia actualizării R.N.E.P. prin proceduri automate, caz în care cetățeanul ar fi afectat în mod grav, dacă ar fi necesar să urmeze procedura comună de rectificare a erorii;
– la art. 10 din OUG nr. 97/2005 nu se prevede care este legea specială care protejează datele cu caracter personal;
– abrogarea art. 13 alin. (3) și (4) din OUG nr. 97/2005 astfel încât cartea electronică de identitate să reprezinte numai un instrument de identificare, fără să aibă dublă semnificație (de identificare și autentificare) deoarece ar pune în pericol cetățenii, deoarece permite monitorizarea în masă și controlul cetățenilor;
– eliminarea din proiectul de OG a propunerii de modificare a art. 171 din OG nr. 97/2005;
– eliminarea din proiectul de OG a sintagmei „sau sau al unui organism privat acreditat, destinat protecției speciale a copilului, separat temporar sau definitiv de părinți, unde se află minorul” din forma propusă pentru modificarea art. 121 din OUG nr. 97/2005;
– eliminarea din OG nr. 69/2002 a sintagmei „precum și aspectele procedurale și legale” din art. 83 alin. (1): „(1) Condițiile tehnice, precum și aspectele procedurale și legale privind accesul operatorilor de date cu caracter personal la datele înscrise în format electronic în cartea electronică de identitate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului”, deoarece permite în mod neconstituțional Guvernului să adauge la lege prin HG;
– modificarea art. 83 din OUG nr. 69/2002 astfel încât gradul de protecție al datelor cu caracter personal să fie ridicat și să nu permită copierea acestora;
– modificarea art. 84 din OG nr. 69/2002 astfel încât să nu poată fi suspendată activitatea specifică eliberării actelor de identitate, deoarece există un risc pentru cetățenii cărora le-a expirat cartea de identitate, aceștia rămânând fără document de identificare.
Totodată, în condițiile în care MAI și structurile sale sunt simpli administratori ai unor sisteme informatice care gestionează date cu caracter personal, este necesar să fie precizat în mod expres în lege care sunt entitățile juridice care sunt proprietarii sistemelor informatice (sub toate aspectele software și hardware), precum și care este modalitatea, procedura și entitatea care verifică dacă au fost accesate în mod ilegal sistemele și bazele de date, precum și răspunderea celor care accesează în mod ilegal sistemele și bazele de date. Toate acestea au relevanță prin prisma respectării legislației pe GDPR și a respectării drepturilor și libertăților fundamentale garantate de Constituția României.
Cu stimă,
Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept
Președinte Elena Radu
Citiți și:
Nu acceptați actele electronice! Veți fi discriminați și vi se va refuza accesul în multe locuri. Rezistați!
Av. Elena Radu: În România, portofelul digital, identitatea digitală va fi sub formă de carte electronică de identitate, a cărei introducere e prevăzută în PNRR
yogaesoteric
10 februarie 2023