Avertisment sumbru: Prea multe privilegii. E doar o chestiune de timp până când vom deveni următoarea Grecie
După ce şi-au acordat singuri pensii speciale, parlamentarii au decis să le acorde privilegii similare şi colegilor din teritoriu. Astfel de decizii lipsite de responsabilitate ar putea, în opinia directorului general adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP), să transforme România în următoarea Grecie.
Cu asemenea lipsă de responsabilitate fiscală şi de largheţe în care acordăm tot felul de bonusuri, prime, subvenţii, măriri, oricui în domeniul privat sau public, este doar o problemă de timp până când vom deveni următoarea Grecie, a declarat, la RFI, Adrian Moraru, director general adjunct al IPP, în contextul în care Parlamentul a adoptat, aproape în unanimitate, legea pensiilor speciale pentru aleşii locali.
„Din 2.700 de comune din România, 2.000 de comune nu au nici măcar 10% venituri proprii. 90% din bugetul lor este dat de la guvern, pentru că pe teritoriul localităţii lor nu are loc niciun fel de activitate economică şi nu sunt colectate nici impozitele pe locuinţe şi pe terenuri. Este ridicol să spunem că acei oameni merită, după două mandate de primar, pensii de 3.000 – 4.000 de lei, când la ei, într-o comună cu cinci sute de suflete nu au făcut aproape nimic.
Primarii s-au ales, consilierii locali, consilierii judeţeni şi preşedinţii de consilii judeţene sunt deja în funcţie, iar acum, după campanie, trebuie să performeze pentru structurile centrale ale partidelor şi să strângă voturi pentru alegerile parlamentare din toamnă.
Vorbim despre nişte sume inimaginabile. Noi, la IPP, am făcut un calcul. În România sunt aproape 50.000 de aleşi locali. Tot conform unor estimări de ale noastre, rata de reînnoire a aleşilor locali este la aproximativ 45%, de la o alegere la alta. La cele şase rânduri de alegeri pe care le-am avut de-a lungul timpului, acest lucru înseamnă un număr cuprins între 150.000 şi 200.000 de oameni care pot să invoce această lege şi să solicite aceste pensii”, a declarat Adrian Moraru.
Directorul adjunct al IPP avertizează că în spatele acestei legi nu există o estimare clară a costurilor curente şi nici a celor viitoare, costuri care vor creşte de la an la an. Sursa este foarte vag definită, din bugetele locale. Potrivit inițiativei, aleșii locali care nu au fost condamnați definitiv cu executare vor primi pensii speciale după un mandat întreg, sume ce se vor adăuga pensiei clasice de stat. Legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2017.
„După fiecare patru ani, ne vom trezi cu alţi pretendenţi care vor dori să beneficieze de astfel de pensii. Riscăm ca în zece – douăzeci de ani să avem aproape jumătate de milion de oameni, dacă nu mai bine, care să poată să beneficieze de o asemenea lege. (…)
Cred că este doar o problemă de timp, pe care nu îl putem încă estima, până când vom fi următoarea Grecie. Cu asemenea lipsă de responsabilitate fiscală şi de largheţe în care acordăm tot felul de bonusuri, prime, subvenţii, măriri, oricui în domeniul privat sau în domeniul public, în domeniul angajaţilor de la stat sau în cel al demnitarilor, este doar o problemă de timp până când vom deveni următoarea Grecie”, a atras atenţia Adrian Moraru.
Sigura şansă rămâne, în opinia directorului adjunct IPP, preşedintele Klaus Iohannis, dar şi Curtea Constituţională, care poate să invoce, din nou, sursa acestor venituri.
Citiți și:
Parlamentul României – un mediu de parazitism
Un avertisment lucid şi extrem al unui cunoscut academician: Integrarea în UE este pentru România, de fapt, o evidentă dezintegrare
România a fost vândută la hectar. Oficial: 40% din terenurile agricole sunt în posesia străinilor
yogaesoteric
31 iulie 2016