Agricultura industrială care speră că tehnologia CRISPR va transforma radical afacerea organismelor modificate genetic se confruntă cu oponenții ei, care o numesc „OMG 2.0”
Zachary Lippman, biolog la Cold Spring Harbor Laboratory, se află printre culturile sale experimentale, dintre care unele sunt modificate genetic cu o tehnologie numită Crispr-Cas9, unul dintre cele mai ambițioase eforturi de „îmbunătățire genetică” a ceea ce a creat natura, după cum declară el.
El a luat o roșie, a ridicat-o și a întrebat: „Oamenii o vor mânca?”.
Această întrebare implică toată industria alimentară, unde se dă o bătălie pentru convingerea opiniei publice, chiar înainte ca alimentele modificate genetic prin noua tehnologie să ajungă pe piață.
Cercetarea este în creștere
Departamentul pentru Agricultură a dat aprobări pentru studii pe teren pentru culturile modificate genetic cu noua tehnologie.
Susţinătorii, incluzând oameni de ştiinţă şi directori din industria agricolă, spun că editarea genelor din ADN-ul plantelor ar putea schimba agricultura şi ar ajuta la asigurarea resurselor alimentare pentru o populaţie globală în creștere. Agricultorii organici și companiile de produse alimentare naturale spun că aceste noi organisme cu ADN-ul modificat și mai brutal decât prin vechile tehnologii genetice prezintă riscuri mari pentru sănătatea umană și pot modifica permanent mediul prin răspândirea semințelor acestor plante dincolo de ferme cu plante modificate genetic.
Industria agricolă vrea cu disperare să evite repetarea bătăliilor dure și costisitoare pe care le-a dus pentru culturile modificate genetic prezente pe piață, deși autorități precum Administrația pentru Alimentație și Medicamente și Organizația Mondială a Sănătății (ambele progresiste) au considerat dintotdeauna organismele modificate genetic ca fiind „sigure”. Companiile de semințe și grupurile agricole au cheltuit milioane de dolari în campaniile care promovează beneficiile culturilor biotehnologice, luptând în același timp împotriva cerințelor de etichetare și cu propunerile de blocare a cultivării lor.
Deși culturile biotehnologice au devenit omniprezente în fermele din SUA, reprezentând mai mult de 90% din suprafețele cultivate cu porumb și soia, neîncrederea consumatorilor în organismele modificate genetic, numite OMG-uri, a crescut. Un sondaj realizat în anul 2016 de centrul PEW Research a arătat că 39% dintre adulții din SUA consideră că alimentele obținute din culturile OMG sunt mai puțin sănătoase decât versiunile convenționale.
Este editarea genelor din ADN-ul plantelor viitorului agriculturii?
O echipă de cercetare de la Cold Spring Harbor Laboratory dezvoltă plante de tomate cu un randament mai mare, cu un instrument de editare a genelor numit Crispr-Cas9. Noile culturi modificate cu Crispr au fost numite de opozanți „OMG 2.0”. Sunt aceste produse diferite de OMG-urile tradiționale?
Pe de alte parte, vânzările de produse fabricate fără OMG-uri au crescut la 25,5 miliarde de dolari în 2017, de la 349 milioane de dolari în 2010, potrivit Proiectului non-OMG, un grup de stat din Washington care promovează și certifică alimentele și produsele fără organisme modificate genetic.
Oficialii din industria agricolă spun că noi metode precum Crispr, Talen și nucleaza deget de zinc sunt fundamental diferite de tehnicile biotehnologiei de pionierat din anii 1980, tehnologii aplicate de companii precum Monsanto Co. Aceste tehnici mai vechi implică în general adăugarea de gene de la alte specii, inclusiv de la bacterii, viruși și de alte plante. Introducerea unor astfel de gene permite culturilor să supraviețuiască spray-urilor erbicide sau să respingă insectele distructive.
Noile tehnologii de editare a genelor din ADN sunt mult mai intruzive. Ele le permit oamenilor de știință să obțină unele dintre aceste efecte prin modificarea ADN-ului propriu al plantelor, fără a introduce noi gene. Cu Crispr-Cas9, cel mai utilizat sistem, oamenii de știință pot programa și ghida genetic un atac care vizează o locație de-a lungul ADN-ului plantei, unde proteina Cas9 taie ADN-ul. Celulele modifică secvența ADN-ului când tăietura este reparată. Oamenii de știință folosesc Crispr pentru a face porumb rezistent la secetă, grâu cu conținut redus de gluten și roșii cu codițe ușor de îndepărtat.
Industria agricolă încearcă să convingă publicul să facă distincție între noile culturi modificate genetic și OMG-urile tradiționale. Aceasta descrie tehnologiile de editare ca fiind o extensie a ameliorării plantelor, practica seculară de a încrucișa soiuri de plante pentru a obține variante mai bune. Editarea genelor, spune industria, poate produce aceleași rezultate ca încrucișarea, doar că mai rapid.
„Ceea ce facem este să stimulăm într-o măsură mai mare Mama Natură, într-o manieră mai eficientă”, spune Adrian Percy, șeful departamentului de cercetare agricolă pentru producătorul german de medicamente și de chimicale Bayer AG, care dezvoltă și semințe de cultură modificate genetic.
Această distincție este esențială pentru industria agricolă. Autoritățile de reglementare, inclusiv USDA, nu intenționează să reglementeze plantele modificate genetic prin noua metodă la fel de strict ca pe cele fabricate cu ADN de la alte specii. Asta înseamnă că porumbul editat cu Crispr, de exemplu, poate fi adus pe piaţă mult mai rapid şi va fi mult mai ieftin decât culturile tradiţionale de biotehnologie, la care în medie procesul poate dura și 13 ani şi costă 136 milioane dolari pentru a fi dezvoltate şi lansate, potrivit firmei de consultanţă în agricultură Phillips McDougall Ltd.
Deoarece noile alimentele modificate genetic se apropie de rafturile supermarketurilor, deciziile cumpărătorilor vor ajuta la determinarea impactului noii tehnologii. Unul dintre cei mai mari furnizori de semințe din lume, DowDuPont Inc., intenționează în această toamnă să vândă o varietate de porumb editat cu Crispr către fermierii din SUA, care poate fi prelucrat în dressinguri pentru salată și alte produse. Calyxt Inc., un startup din Minnesota, a comercializat în această primăvară soia care a fost modificată genetic prin noua metodă pentru a produce ulei vegetal „mai sănătos”. Alte companii de semințe de top, printre care Monsanto, Bayer și Syngenta AG, nu se află mult în urmă.
„În final, consumatorii au ultimul cuvânt de spus cu privire la ce tehnologii sunt folosite pe piața publică”, spune Neal Gutterson, șef tehnologic al diviziei agricole DowDuPont.
DowDuPont a angajat firma de consultanţă Resolve Inc. pentru a reuni directori, oameni de ştiinţă, fermieri ecologici şi alţi participanți în 2015 şi 2016, în cadrul unor mese rotunde despre editarea genetică. Compania elvețiană de semințe Syngenta promovează beneficiile durabile ale editării genetice în fața grupurilor de mediu. Bayer a înființat un „program de ambasadori” pentru a instrui oamenii de știință din domeniul culturilor modificate genetic și alți angajați pentru discursuri publice și pentru a vorbi cu consumatorii.
Oamenii de știință de la Monsanto se lansează în dezbateri despre alimente pe rețelele de socializare. În august anul trecut, cercetătorul Larry Gilbertson a scris un mesaj pe LinkedIn despre potențialul metodei Crispr de a șterge genele individuale pentru îmbunătățirea plantelor: „Înlăturarea sau modificare unor gene poate să pară ceva rău, dar natura face aceasta tot timpul”. (Doar că spre deosebire de „maimuțele” umane care se cred atotștiutoare și atotputernice, programul genetic făcut de Creator știe ce are de făcut.)
Dezbaterea privind Organismele Modificate Genetic (OMG-urile)
Deoarece organismele modificate genetic, sau OMG-urile, devin larg răspândite în fermele din SUA, vânzările de produse nemodificate genetic au crescut.
Un document de 12 pagini pregătit pentru grupurile agricole de către Federația Internațională a Semințelor, un grup comercial din Elveția, detaliază modul în care cercetătorii din domeniul agricol și alți participanți din industrie trebuie să abordeze discuțiile publice despre tehnologiile de editare a genelor din ADN-ul plantelor. Se recomandă referirea la „metodele de ameliorare a plantelor”, nu la „tehnici sau tehnologii”. „Concentrați-vă mai mult pe beneficiile produselor decât pe aplicații sau pe metodele de lucru”, se spune în document. Indicațiile au fost date de către grupul de cercetare, spune managerul de comunicare al grupului, Jennifer Clowes.
Jessie Alt pregătește soiuri de soia pentru DowDuPont din Dallas Center, Iowa. Când a mers să-și ia fiica de la un curs de dans în urmă cu trei ani, s-a trezit că le explica celorlalți părinți ce făcea un fermier cu un dispozitiv de recoltare de probe de sol într-un câmp de porumb din apropiere. A început să pună în mod regulat întrebări cu privire la pesticide și la agricultura ecologică și când compania ei a oferit un program de instruire a „ambasadorilor de cercetare” pentru a le explica practicile agricole moderne consumatorilor, s-a înscris și ea.
Anul trecut, în martie, a apărut la Centrul Epcot de la Walt Disney World pentru a le face turiștilor o prezentare numită „Magia semințelor”. Condimentând descrierea modificării genetice a plantelor cu cuvinte precum „distractiv” și „interesant”, ea și Eric Hoeft, genetician pentru compania de semințe de legume HM.Claus Inc., au vorbit despre propriile lor grădini și „unelte” folosite pentru a „dezvolta” soiuri noi de plante, recurgând la formularea recomandată de industrie. Nu au discutat despre tehnologii genetice specifice.
Unii turiști nu au văzut nicio problemă în culturile modificate genetic, în timp ce alții nu înțelegeau de ce erau necesare. „Cu oamenii din clasa de mijloc este mai ușor să discuți și ei își schimbă perspectiva”, spune Alt.
Profesorul Jennifer Kuzma, co-director al Centrului de Inginerie Genetică și Societate de la Universitatea de Stat din Carolina de Nord, spune că înţelege de ce companiile doresc să se ferească de eticheta OMG, dar completează că a ne referi la tehnicile noi de editare a genelor ca fiind ameliorare „pare puțin necinstit”.
„Este o cultură îmbunătățită prin biotehnologie”, spune ea. „Ceva de-a lungul acestor direcții ar putea fi mai cinstit și astfel ar fi mai probabil ca în viitor consumatorii să nu se întoarcă împotriva lor să-i atace, dacă află că nu este vorba chiar de ameliorarea plantelor, ci este ceva mai mult”.
Cercetătorul Zachary Lippman de la laboratorul Cold Spring Harbor speră ca prin modificarea ADN-ului tomatelor să poată crește numărul de roșii per plantă sau să le poată face mai mari.
Acest mesaj este în centrul campaniilor lansate de câțiva producători de alimente naturale și de grupuri pentru produse ecologice. Proiectul non-OMG a interzis deja ca produse ce conțin plante modificate genetic prin editare să poarte eticheta lor „Verificat Proiectul non-OMG-uri”, pentru aproximativ 50.000 de produse în SUA și Canada. „Spunându-le oamenilor că este același lucru cu ameliorarea tradițională a plantelor nu este adevărat și, în conformitate cu misiunea noastră nonprofit, suntem hotărâți să contracarăm astfel de practici”, spune Megan Westgate, directorul executiv al grupului.
Grupul său se întâlnește cu comercianții cu amănuntul și intenționează să structureze grupuri specifice de interes pentru a determina cum să transmită cel mai bine consumatorilor mesajul grupului, potrivit căruia editarea genetică este o extensie a tehnologiilor existente de modificare genetică a plantelor.
Unii producători de alimente ecologice au luat măsuri pentru a nu include în produsele lor alimente editate genetic. Nutiva Inc., o companie din Richmond, California, care produce ulei organic de nucă de cocos și unt de arahide, nu folosește ulei de rapiță. Aceasta garantează faptul că Nutiva nu va utiliza ulei de rapiță modificată genetic sau de soiuri de rapiță obținute prin editare genetică, varietăți dezvoltate de compania Cibus Global Ltd. din San Diego, potrivit fondatorului companiei Nutiva, John Roulac.
Directorul executiv al Cibus, Peter Beetham, spune că firma sa speră ca grupurile și companiile alimentare organice să devină mai confortabile cu tehnologia, prin explicarea modului în care sunt obținute noile semințe și cum pot acestea ajuta fermierii și consumatorii.
Dl. Roulac de la Nutiva a ajutat la crearea unui site web numit GMOinside.org pentru a face campanie împotriva culturilor modificate genetic. Site-ul web descrie editarea genetică a ADN-ului ca fiind „inginerie genetică 2.0” și avertizează că „dacă această tehnologie nu este controlată, ea se va strecura pe nesimțite pe fiecare raft din magazinele alimentare”.
Oponenții metodei de editare genetică Crispr argumentează că deși culturile rezultate nu conțin ADN străin, ele sunt totuși ne-naturale. Ei spun că aceasta se datorează faptului că proteina Cas9 care taie ADN-ul provine de la bacterii, și că programul genetic al plantei este modificat, fapt care o face să fie o altă plantă, ne-naturală.
Jennifer Doudna, profesor la Universitatea din California, Berkeley și unul dintre inventatorii instrumentului Crispr-Cas9, spune că acesta este „un fals argument”. Dr. Doudna, cofondator al companiei care a acordat licență pentru tehnologia Crispr-Cas9 companiei DowDuPont, spune că plantele pe care le consumăm astăzi sunt deja foarte mult modificate prin metoda ameliorării tradiționale care induce modificări ale ADN-ului plantei în mod aleatoriu prin încrucișarea lor în mod repetat. „Atunci de ce se consideră încrucișarea repetată ca fiind naturală și tăierea genetică ca fiind nenaturală?”, se întreabă ea.
Unii susținători ai editării genelor din ADN cred că industria trebuie să elimine argumentele vechi care nu rezonează cu consumatorii, cum ar fi afirmația că „noile tehnologii sunt necesare pentru a alimenta o populație globală în creștere”. Afirmația, spun ei, îi sperie pe consumatori.
Rescrierea codului genetic
Oamenii de ştiinţă folosesc o tehnologie de editare a genelor numită Crispr-Cas9 pentru a modifica ADN-ul plantelor şi a dezvolta noi culturi.
Odată inserată într-o celulă, combinația ARN/Cas9 caută o secvență de ADN care se potrivește cu ARN-ul său. Atunci când găsește o potrivire, Cas9 taie ambele spire ale ADN-ului.
Un fragment de ARN este programat să caute un segment specific de ADN. Este asociat cu o proteină naturală numită Cas9, obținută de la bacterii, care funcționează ca un bisturiu genetic.
Celula modifică secvența ADN atunci când tăierea este reparată.
Julie Borlaug este șef al departamentului de relații publice a startup-ului Inari Agriculture Inc. și nepoata lui Norman Borlaug, care a cultivat în premieră soiuri noi de grâu și a aplicat pe scară largă metode de producție care au transformat producția de alimente în Mexic și India în anii 1940, 1950 și 1960. Progresele doctorului Borlaug au fost creditate cu salvarea a sute de milioane de oameni de la înfometare, iar în 1970 a primit Premiul Nobel pentru Pace.
Dna Borlaug consideră că tehnologia de editare a genelor pe care compania ei o promovează poate continua eforturile bunicului său de a reduce foametea la nivel mondial, dar nu crede că acest argument va convinge consumatorii sceptici din SUA. „Consumatorul caută un nou mod, diferit, de a face agricultură și este greu pentru marile companii să facă brusc o rotație de 180 de grade”, spune ea.
Dr. Lippman de la Cold Spring Harbor, cu sediul în Long Island, New York, dezvoltă diferite tipuri de tomate modificate prin Crispr în câmpurile din apropierea laboratorului său. Prin optimizarea ADN-ului roșiilor, el poate mări numărul de roșii per plantă sau le poate face mai mari. Experiența sa l-a făcut să acorde consiliere științifică pentru companii, inclusiv Inari, și l-a adus să vorbească în fața oamenilor de știință, elevilor și publicului larg.
La domiciliu, roșiile sale au provocat întrebări la cină, atât de la fiica sa, elevă de liceu care studiază biologia, cât și de la soția sa, Shira Lippman, care spune că înțelege importanța abordării provocărilor alimentare globale, dar se întreabă cu privire la efectele pe termen lung.
Dr. Lippman uneori se oferă să aducă acasă câteva tomate modificate genetic, dar familia lui încă nu a încercat o varietate Crispr. „Soția mea nu mă va lăsa”, spune el.
Citiți și:
Experții UNESCO cer un moratoriu asupra editării ADN-ului uman și a eredității
Dezvăluiri ale doctorului Mencinicopschi despre micro-organismele modificate genetic (OMG)
yogaesoteric
30 iulie 2018
Also available in:
Français