Benedict al XVI-lea: societatea modernă are un ‘crez anticreștin’

Recent, jurnalistul italian Antonio Socci atrăgea atenția asupra unei întrebări cheie din biografia tradusă, cu puţin timp în urmă, în limba italiană, a papei emerit Benedict al XVI-lea. „Ne-a atras atenția în mod deosebit o frază din prima predică pe care ați ținut-o ca papă: «Rugați-vă pentru mine, ca să nu fug din calea lupilor». Ați prevăzut ce urma să vi se petreacă?”

Papa a spus că nu a vrut să facă vreo aluzie la problemele de la Vatican. Era altceva.
„Adevărata amenințare la adresa Bisericii nu vine de la asemenea episoade. Vine în schimb de la dictatura universală a unor ideologii aparent umaniste. Toți cei care contrazic această dictatură sunt excluși din consensul societății. Cu o sută de ani înainte, toți se gândeau că ar fi absurd să discutăm despre căsătoria între homosexuali. Astăzi, cei care se opun acestui tip de căsătorie sunt excomunicați social. La fel se petrece și cu avorturile, cu reproducerea umană în laborator. Societatea modernă intenționează să formuleze un crez anticreștin: cine îl contestă este pedepsit prin excomunicarea socială. Este firesc să-ți fie frică de această putere ocultă a Antihristului, iar aspectul de care avem nevoie este ca toţi credincioșii din întreaga lume să ne salveze prin rezistență.”

Cum se face excomunicarea socială? Jurnalistul american Rod Dreher arată că acum este mai simplu ca niciodată.
„China are acum posibilitatea tehnologică de a monitoriza îndeaproape viețile celor care participă la viața publică într-un fel sau altul și poate anula accesul oricui refuză să se conformeze regulilor vieții publice. Dacă statul chinez vrea asta, atunci nu poți vinde și nu poți cumpăra ceva fără acordul statului. Toate acestea vor veni și la noi. Oamenii vor accepta noile reguli. Așa cum au făcut-o și chinezii, pentru că aceste reguli înlocuiesc încrederea socială, iar oamenii sunt obișnuiți să-și trăiască viețile online, în spațiul virtual. Un cititor dintr-o fostă țară socialistă din Europa mi-a spus că puterea internetului este uriașă asupra tinerilor și a socializării între ei, în special puterea platformelor sociale. Nimic – nici biserica, nici familia, nimic – nu este mai puternic decât internetul”, scrie Dreher.

Și același jurnalist american ne propune să aruncăm o privire asupra unui avertisment dat la mijlocul secolului trecut de filozoful italian Augusto Del Noce.
„Respingerea transcendenței face ca toate realitățile umane (stat, sexualitate, muncă, familie) să-și piardă semnificația simbolică și să fie total golite de orice satisfacție în afară de nevoile materiale sau psihologice imediate, care pot fi studiate științific. În acest sens, potrivit lui Del Noce, scientismul devine premisa filosofică a revoluției sexuale. În același timp, luptele politice capătă o valoare absolută, înlocuind religia în fruntea preocupărilor sociale și devenind sursa identității oamenilor și a înțelesului vieții.”

Politizarea rațiunii și absolutizarea politicii sunt o altă definiție a totalitarismului, în opinia lui Del Noce.
„Fiecare aspect al realității este interpretat în termeni ai discursului politic, iar toate aspectele vieții încep să fie interpretate în termeni politici: lege, educație, medicină, familie. Societatea se scindează de-a lungul faliilor politice, pentru că cultura începe să se subordoneze politicului, iar ideea de politică este parte a ideii de război. Mișcările totalitare mai vechi nu urmăreau să găsească o cale de compromis între clasele sociale sau rase: atunci, o tabără trebuia să o elimine pe cealaltă. Acum, se spune că nu poate exista un compromis cu «bigotismul». El trebuie combătut și, în cele din urmă, eliminat.

Însă, din moment ce politica nu are un punct de referință ideal, ea este nevoie să fie schimbată «într-o tehnică de management în slujba celor puternici», prin intermediul unei elite tehnocrate care să nu fie unită cu restul populației printr-o legătură simbolică. Obiectivele fundamentale ale politicii nu pot fi decât extinderea continuă a consumului, producției și promovarea autonomiei personale, exprimată prin limbajul «drepturilor». Paradoxal, individualismul societăților tehnologizate aduce «extincția persoanei care intră în contact cu absolutul». O persoană care nu mai are legătură cu transcendența devine «total dependentă de societate», un «atom social».

Această situație este perfect compatibila cu spasmele recurente ale ideologiilor extremiste, care susțin că se luptă cu «sistemul», dar în realitate nu sunt decât expresii ale alienării, din moment ce nu pot ataca niciodată bazele societății tehnologice.”

Citiţi şi:
10 semne ce arată că societatea occidentală este un cult satanic
Economistului Antonio Martino în Il Giornale: ‘Papa Francisc este un marxist argentinian’
De la religia lipsei la lipsa religiei

yogaesoteric
2 februarie 2021