Blasfemie sau critică a creștinismului?

Am fost reținut cu privire la acuzațiile de blasfemie aduse piesei „Proorocul Ilie”. Nu orice piesă și nu orice film sau act artistic critic la adresa creștinismului sau credinței e și blasfemică. Desigur, găsesc ofensatoare și grobiană o asemenea manifestare, care pune pe seama credinței toate relele, dar nu blasfemică neapărat.

Pentru mine, și aici, evident, sunt subiectiv, blasfemia este folosirea unor simboluri sacre în batjocură sau din dorința de a șoca vizual și cultural. Cred că nimeni și nimic, nici anticreștinismul tău, nu te obligă să folosești actori înveșmântați în haine liturgice angajați în acte scabroase, cum a fost cazul unei alte piese de acum niște ani. Sau să arunci un crucifix în urină, ca să demonstrezi tu ceva (iarăși, nu e exemplu din piesă, ci al unei alte „opere de artă” celebre).

Aici ține de o minimă conștiință civică, până la urmă. Nu arunci cu dejecții în Coranul, Talmudul și crucea nimănui. E o chestiune elementară de bun-simț.

Așa cum nu luăm fizic la palme spectatorii ca să-i trezim cu mesajul nostru, așa ne abținem de la grosolănii ofensatoare față de simboluri și obiecte sacre, liturgice.

În umila mea opinie, această linie care nu ar fi normal să fie așa neclară a fost ignorată de echipa care a montat piesa „Proorocul Ilie”.

Lascivitatea și obiectificarea sexuală a crucii și a crucificării țin de registrul blasfemiei, pentru că atacă un simbol, nu o atitudine religioasă.

Cu ce ajuți la propagarea mesajului tău critic dacă folosești astfel simbolurile? Nu cumva, mai degrabă, reiese că scopul tău, în loc să fie cel de a angaja un dialog critic cu cei care sunt credincioși, este, mai degrabă, de a-ți autovalida și autoconsolida părerea bună pe care o ai despre tine? Că tu și publicul tău sunteți superb de virtuoși, spre deosebire de credincioșii ăia fundamentaliști, vinovați de toate relele?

O involuntară, dar atât de semnificativă reiterare a pildei Vameșului și Fariseului?

Și dacă, până la urmă, alegi să șochezi cultural, de ce atitudinea de surprindere, de victimă și de geniu critic neînțeles?

Autor: Anghel Buturugă

Citiți și:
Profesorul Ilie Bădescu pune diagnosticul în cazul scandalului blasfemiei patronate de Ministerul Culturii: Spectacolul de la Teatrul Național este expresia unei obrăznicii demonice
În Postul Paștilor, TNB a pus în scenă o piesă interzisă minorilor, comparată cu „odioasa” deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris. Reacția Patriarhiei Române

yogaesoteric
8 aprilie 2025