Și brusc, societatea s-a împărțit iar în două: într-o parte vacciniștii progresiști, cei pro-război și anti orice urmă de identitate, iar de partea cealaltă oamenii normali, care se simt călcați pe grumaz, sufocați, furați oficial și cărora le-a fost luat totul. Iată imaginea crâncenă: într-o parte cei care s-au săturat, care efectiv nu mai pot, iar în partea cealaltă tot niște amărâți, dar atât de îndobitociți de propagandă, încât le explică celorlalți de ce sclavia e bună, de ce „hoția practicată de ăia e corectă” și de ce nu ești civilizat atunci când îți afirmi dorința legitimă de a nu mai fi jefuit.

O să vă explic esența problemei într-un mod facil, pornind de la premisa că supermarketul este cel mai onest canal de vânzare. Voi ignora orice critică a celor care vor să boicoteze. Așadar, să ștergem totul cu buretele într-o tentativă de a înțelege care-i de fapt problema. Așadar, considerăm că țara ar fi plină de supermarketuri oneste, care controlează la sânge calitatea produselor oferite și care le oferă oamenilor produse de o calitate impecabilă. Totul e perfect: curățenie, personal care sare să te ajute, calitate deosebită și, mai ales, prețuri mici. Vedeți o problemă aici? Cu toate că n-o vedeți, ea există. Unde? În însăși definiția întregii povești: atunci când aveți numai supermarketuri, indiferent cât de cinstite ar fi, aveți o problemă majoră deoarece sunteți în fața unui monopol (sau oligopol). Simplul fapt că ai niște instituții care au ocupat întreaga piață, care pot face tot ce vor, ar fi cazul să-ți pună întrebări serioase în privința propriei tale securități. Dacă de mâine acele magazine minunate, printr-un accident, nu-ți mai pot aduce produsele pe care le dorești? Tu ce vei face?

Studiați, vă rog, episoadele de foamete ale Occidentului. În acele perioade, oamenii au murit realmente de foame. De ce? Pentru că toate „canalele logistice” care asigurau mâncarea marilor aglomerări urbane au picat și nu s-au mai găsit soluții de a pune altceva în loc. Au fost episoade de foamete la noi? Da, au fost, cele mai multe generate de capriciile naturii. E o diferență însă față de Occident: pe aici s-a trăit greu, dar nu s-a murit de foame! De ce? Pentru că, în mare măsură, tot sistemul alimentar s-a bazat pe un model poate mai puțin eficient din punct de vedere al randamentului, dar incomparabil mai eficient ca reziliență: un sistem descentralizat, în care se ajungea ca aproape fiecare om să fie implicat în producția hranei.

Ca să înțelegeți cât de mare a fost sărăcia în Occident de-a lungul timpului, o să vă dau un exemplu din Spania. Ați auzit de migas? Este o „mâncare” tradițională. Din cauza sărăciei, spaniolii strângeau firimiturile de pâine după ce terminau masa. În ziua în care firimiturile strânse ajungeau la o anumită cantitate suficientă, se mânca acest migas, care consta în prăjirea respectivelor firimituri de pâine într-o grăsime disponibilă în gospodărie (ou, untură etc.). Rețineți că, multă vreme, la noi s-a considerat că fasolea e „mâncarea săracului”!

Modelul centralizat produce sărăcie, în timp ce modelul descentralizat creează o „plasă” rezistentă la orice intemperii. De aceea, chiar și în perioada crizei alimentare a anilor ’80, baza care a făcut posibilă supraviețuirea a fost tot gospodăria țărănească. Acel țăran desproprietărit, obligat să-și limiteze până și curtea (cu tot cu grădină) la 2500 mp, a reușit să aprovizioneze o țară întreagă.

Acum situația este și mai gravă. Întreg comerțul autohton este controlat de 4-5 entități occidentale, entități care au produs efecte dezastruoase. Din cauza prețurilor mici, țăranii nu mai cultivă și nu mai cresc animale. Ba, colac peste pupăză, ca s-o taie și mai adânc cu creșterea animalelor, la presiuni internaționale, statul dă legi împotriva micilor crescători de animale care se zbat în mizerie și sunt obligați să facă față agresiunii oficiale. Întâmplător sau nu, în timp ce unii realmente mor de foame, marile lanțuri de magazine care au monopolizat comerțul se înregistrează „pe pierdere”. Dacă te uiți în bilanțurile acestor companii, te crucești: toate, fără excepție, înregistrează pierderi masive de la an la an. Păi cum e posibil așa ceva? Sunt cumva societăți de binefacere și nu ne-am prins noi? Nu, totul e făcut astfel încât să nu plătească niciun ban statului în care activează! De ce? Pentru că pot. Iar în privința calității, totul e discutabil. Vă mai amintiți când ANPC-ul a ordonat închiderea unor supermarketuri din motive de nerespectare a normelor de bază ale securității alimentare? Între altele, ăia vindeau carne stricată și li se rupea de orice. Vă mai amintiți ce s-a petrecut? Ambasadorul Franței l-a convocat pe șeful ANPC la ministru! Cu alte cuvinte, un limbric de ambasador a bătut cu pumnul în masă, cerându-i ministrului să-l convoace imediat pe șeful Autorității. Iar supermarketurile au fost instantaneu deschise, ANPC-ul retrăgându-și obiecțiile. Cum vi se pare asta?

Așadar, nu doar că supermarketurile au creat un monopol, dar monopolul a ajuns să-și apere „dreptul” de a-și bate joc, de a călca în picioare cele mai elementare norme de bun-simț. Ați băgat de seamă cât de mizerabile sunt coșurile supermarketurilor? Asta arată câtă nesimțire există. Cum poți să cumperi dintr-un loc în care mizeria te întâmpină de la intrare? Și, mai mult, cum poți cumpăra dintr-un loc, știind că acel loc te poate face prizonier? Ați uitat ce ați pățit în falsa pandemie? Ați uitat cum vă amenințau că dacă nu vă vaccinați nu vă mai lasă să intrați să vă cumpărați mâncarea de acolo? Ați uitat cum erați ghidați ca oile, cum stăteați afară pentru că în interior „se depășea numărul”? Asta înseamnă sclavie!

Nu mai aduc în discuție calitatea îndoielnică a produselor care se vând în supermarketuri și faptul că, din cauza acestor entități, singurele caracteristici pe care este necesar să le aibă produsele sunt prețul mic de achiziție și termenul mare de garanție. Glumea cineva spunând că, la cât conservant se bagă în mâncare, oamenii care se hrănesc din supermarket vor ajunge după moarte precum sfinții, întrucât nu vor mai putrezi. O glumă amară, desigur.

Și-acum vine întrebarea: oare e cazul să facem boicotul? Nu că e cazul, e o necesitate! Boicotul supermarketurilor însă nu e cazul să fie văzut ca un element temporar, de moment. Boicotul este necesar să fie, pentru fiecare dintre cei care au înțeles esența sa, începutul unui nou concept de a-ți asigura hrana de zi cu zi. Așadar, nu e nevoie să te abții să intri în supermarket, ci să cauți alternativele viabile la supermarket. Alternative care să-ți creeze propriul lanț de aprovizionare. Gândește-te la acest protest nu ca la un protest împotriva adaosurilor nesimțite și a calității de doi bani a mărfurilor de-acolo, ci ca la o acțiune menită a construi un nou tu! Fii personal inclusiv în ceea ce privește sursa de hrană. Învață să-ți faci provizii, învață să mănânci proaspăt, învață să te ferești de conservanții și de fake-urile pe care le găsești acolo. Ia-ți legumele de la țăranii autentici. Aprovizionează-te când e adecvat și cu ce e adecvat, fă totul tu, nu mai lăsa pe alții să facă în locul tău deoarece altfel, peste câțiva ani, vei îngroșa rândul celor care stau la coadă la farmacii, alte entități care, din punct de vedere fiscal, sunt pe pierdere.

E bine să fie boicotate supermarketurile? Răspunsul corect ar fi acela că e bine să fie boicotate începând chiar de azi. Puteți începe să vă interesați, să întrebați ce și de unde să începeți pentru porni o nouă viață, radical diferită și sănătoasă. Aici nu e vorba despre prețuri și alte chestiuni secundare, ci, în primul rând, despre propria voastră sănătate. Gândiți-vă bine!

P.S. Poate vă întrebați din ce motiv unii s-au pus așa în gheare împotriva protestului legitim al românilor. E simplu: toți cei care ridică în slăvi supermarketul sunt stângiști radicali, comuniști. Pentru ei monopolul e bun, iar diversitatea e dușmanul. Diversitatea aia normală, nu aberația căreia îi spun ei diversitate.

Autor: Dan Diaconu

Citiți și:
Continuă boicotul național la cumpărături în Croația. Vânzări prăbușite cu peste 50%, comercianții trec la ieftiniri
Prof. Avram Fițiu: Supermarketul, „a treia Romă” consumeristă, la groapa istoriei? Putem abandona supermarketul, ca „religie consumeristă”?

yogaesoteric
23 februarie 2025