Brain rot – Putregaiul creierului

Brain rot (literal „putregaiul creierului”) este un termen colocvial folosit pentru a descrie conținutul de pe internet considerat a fi de calitate scăzută sau lipsit de valoare, descriind de asemenea și efectele psihologice și cognitive nefaste asociate cu expunerea la acesta. Termenul se referă, de altfel, și la utilizarea excesivă a mediilor digitale, care poate conduce la declin cognitiv, inclusiv la o atenție redusă și la afectarea facultăților intelectuale.

Folosirea acestui termen a început online în 2003 și a câștigat popularitate, devenind un meme de internet până în 2024. Este adesea asociat cu obiceiurile digitale ale generației Alfa, criticii susținând că această generație este excesiv de absorbită în cultura online.

Expresia brain rot este frecvent asociată cu vocabularul personal care constă exclusiv din referințe la internet. De asemenea, este legată de slangul și tendințele populare în rândul generației Alfa.

„Putregaiul creierului” a fost desemnat cuvântul anului în 2024

În urma unui vot public în cadrul căruia peste 37.000 de persoane și-au exprimat opinia, „putregai cerebral” a fost ales, deloc întâmplător, cuvântul Oxford al anului 2024. Această expresie a apărut inițial pe platformele de comunicare virtuală, în special pe TikTok, în rândul generațiilor Z și Alpha.

Universitatea Oxford a anunțat că experții săi lingvistici au creat o listă scurtă de șase cuvinte pentru a reflecta stările de spirit și conversațiile care au contribuit la modelarea anului trecut.

„După două săptămâni de vot public și conversații pe scară largă, experții noștri s-au reunit pentru a lua în considerare contribuția publicului, rezultatele votului și datele noastre lingvistice, înainte de a declara «putregaiul creierului» drept cuvântul anului 2024”, susțin reprezentanții prestigioasei instituții de învățământ.

De ce „putregaiul creierului”?

„Putregaiul creierului” este definit ca fiind „presupusa deteriorare a stării intelectuale a unei persoane în special ca rezultat al consumului excesiv de materiale (conținut online) considerate a fi triviale sau lipsite de provocare”.

Frecvența utilizării termenului a crescut cu 230% între 2023 și 2024

Experții de la Oxford au observat că „putregaiul creierului” a căpătat o nouă „amploare” în anul 2024, fiind utilizat pentru a surprinde „preocupările legate de impactul consumului excesiv de conținut online de calitate scăzută, în special pe rețelele de comunicare virtuală”. Potrivit specialiștilor, frecvența utilizării termenului a crescut cu 230% între 2023 și 2024.

Prima utilizare înregistrată a termenului „brain rot” a fost găsită în 1854 în cartea lui Henry David Thoreau, Walden, care relatează experiențele sale de a trăi un stil de viață simplu în lumea naturală.

Ca parte a concluziilor sale, Thoreau critică tendința societății de a devaloriza ideile complexe sau pe cele care pot fi interpretate în mai multe moduri, în favoarea celor simple și consideră că acest aspect indică un declin general al efortului intelectual: „În timp ce Anglia se străduiește să vindece putregaiul cartofului, nu se va strădui nimeni să vindece putregaiul creierului – care prevalează mult mai larg și mai fatal?”

O nouă semnificație în era digitală

Apărut inițial pe platformele de comunicare virtuală – în special pe TikTok, în rândul comunităților Gen Z și Gen Alpha –, termenul „brain rot” este folosit acum pe scară mai largă, de exemplu în jurnalismul tradițional, pe fondul preocupărilor societății privind impactul nefast al consumului excesiv de conținut online.

În 2024, „brain rot” a fost utilizat pentru a descrie atât cauza, cât și efectul acestei situații, referindu-se la „conținutul de slabă calitate și valoare care se găsește pe rețelele de comunicare virtuală și pe internet, precum și la impactul nefast pe care consumul acestui tip de conținut îl are asupra unei persoane sau a societății”.

De asemenea, „brain rot” se referă la unul dintre pericolele vieții virtuale și la modul în care ne folosim timpul liber.

„Se simte ca un capitol următor în conversația culturală despre umanitate și tehnologie. Nu este surprinzător faptul că atât de mulți votanți au îmbrățișat termenul, aprobându-l ca fiind alegerea noastră din acest an. Este fascinant faptul că termenul «brain rot» a fost adoptat de Generația Z și Generația Alpha, acele comunități responsabile în mare măsură de utilizarea și crearea conținutului digital la care se referă termenul. Aceste comunități au amplificat expresia prin intermediul canalelor de comunicare virtuală, chiar locul despre care se spune că provoacă «putregaiul creierului». Aceasta demonstrează o conștiință de sine oarecum obraznică a generațiilor tinere cu privire la impactul nociv al rețelelor de comunicare virtuală pe care l-au moștenit”, susțin reprezentanții Universității Oxford.

„Toate studiile psihometrice demonstrează imbecilizarea populaţiei lumii începând cu anul 2000, care coincide cu lansarea serviciului de internet world wide web (www) către populaţie, acesta fiind iniţial un proiect militar. Poate nu realizăm acum, deşi ar fi cazul, că scăderea globală a coeficientului intelectual (IQ) ne va impacta major pe toate planurile. Acum câţiva ani IQ-ul mediu european era de 99, România având 91. Se estimează că până în anul 2050 coeficientul intelectual mediu global va fi în jur de 80. Paradoxal, dacă ne gândim că accesul la informaţia de pretutindeni ar fi fost de așteptat să ne îmbunătăţească nivelul de cunoştinţe……. Însă, aici e şi capcana: nu mai facem efortul să memorăm informaţia, şi de aici şi regresia vocabularului tot mai des întâlnită la tineri”, se afirma într-un articol din 2022 din revista Forbes România.

Dar regresia vocabularului nu este singurul efect nefast. Și mai grav este faptul că pur şi simplu creierul nu are ce prelucra atunci când este nevoit să ia decizii, să analizeze diverse situaţii. Subconştientul lucrează şi noaptea şi ziua la o problemă care ne frământă, chiar dacă noi nu ne mai gândim la ea. Dar lucrează în baza unor informaţii/cunoştinţe acumulate, memorate. Dacă informația e pe google şi nu în memoria noastră, nu folosește la nimic. Și practic, această atitudine tot mai răspândită că „de ce să mai memorăm când e pe net?” are drept efect incapacitatea de a mai analiza, de a discerne.

Chiar și un calculator, oricât ar fi de superperformant ca viteză de prelucrare a datelor, dacă nu are date stocate, nu poate analiza.

De aceea tinerii şi adulţii de azi au ajuns să aibă tot mai puțin discernământ şi sistemul să poată face orice cu ei. De fapt, asta s-a și urmărit.

Exemplul cel mai bun a fost în aşa-zisa pandemie. Au crezut tot ce li s-a spus. Sunt ca frunza în vânt. Dacă le spune sistemul să facă azi stânga, cu o oarecare argumentaţie, fac stânga. Dacă mâine le spune să facă dreapta (pe aceeaşi temă), cu altă argumentaţie, fac dreapta. Nu au nicio problemă cu asta.

Citiți și:
Riscurile internetului mobil: de ce ne îmbolnăvim tot mai des?
Patimi ale lumii contemporane: dependența de internet

yogaesoteric
14 aprilie 2025