Cancerul ar fi cauzat de o genă care a «sărit» de la plante la oameni. Ce s-a descoperit…
Oamenii de știință de la Universitatea din Adelaide, Australia, susțin că pot demonstra faptul că o genă responsabilă de apariția cancerului și a altor boli neurologice ar fi ajuns la oameni de la plante.
Transferul generalizat al genelor între specii a schimbat radical genomul mamiferelor de astăzi și a fost un factor important al evoluției speciilor de pe Terra. În cel mai mare studiu al așa-numitelor „gene săritoare”, cercetătorii au urmărit două gene observate la 759 de specii de plante, animale și ciuperci. Oamenii de știință au descoperit că au existat transferuri între specii, chiar de la plante la animale și oameni, iar genele L1 și BovB sunt dovada acestui transfer. Este pentru prima dată când este demonstrat că gena L1 a sărit de la o specie la alta.
„Genele care sar de la o specie se copiază și se lipesc în genomul altor specii. Cum fac aceasta încă nu se cunoaște, deși credem că insecte precum căpușele sau țânțarii sau chiar virușii ar putea fi implicați în acest puzzle. Acest proces se numește transfer orizontal, diferit de transferul normal de la mamă la pui, și a avut un impact enorm asupra evoluției mamiferelor. Intrarea lui L1 în genomul mamiferelor a fost un element cheie al dezvoltării rapide a mamiferelor în ultimii 100 de milioane de ani. Până acum se credea că elementele L1 sunt moștenite doar de la părinte la descendenți, însă trebuie să ne gândim la această genă ca la un parazit ajuns în genomul nostru”, a declarat David Adelson, cercetător la University of Adelaide.
Elementele L1 la om au fost asociate cu apariția și dezvoltarea cancerului și a altor tulburări neurologice. Înțelegerea moștenirii acestui element este importantă pentru înțelegerea evoluției bolilor. Cercetătorii au mai observat faptul că genele L1 sunt abundente la plante și animale, deși apar doar sporadic la ciuperci. Cu toate acestea, rezultatul cel mai surprinzător a fost lipsa de L1 la două specii de monotreme australiene, ornitorincul și echidna, ceea ce demonstrează că gena a intrat treptat în mamifere monotreme. În prezent, 25% din genomul vacilor și oilor este compus din astfel de gene săritoare, care au provenit de la alte organisme.
Un alt exemplu care să susțină afirmația de mai sus este BovB. Aceasta este o genă mult mai tânără, a fost descoperită pentru prima oară la vaci, însă ulterior s-a constatat faptul că sare de la o specie la alta de animale, ajungând inclusiv la reptile. Ancheta anterioară, condusă de Adelson, a constatat că cel mai probabil facilitator al transferului BovB între animale au fost căpușele. Echipa consideră că studierea diverselor specii de insecte va ajuta la găsirea mai multor dovezi ale transferului transversal de L1.
Citiți și:
De ce sunt în prezent atât de multe cazuri de cancer?
Descoperire bulversantă: Memoria noastră este activă datorită unui «virus antic» în care ne sunt înmagazinate toate amintirile, susțin neurologii
yogaesoteric
24 septembrie 2018