Deciziile majorității nu mai angajează gândirea sistematică, logică şi critică a indivizilor luaţi separat ci sunt emanaţia gândirii unor minorităţi care sugerează ori impun maselor o anumită conduită, opinie şi acţiune. „Formatorii de opinie” sunt de regulă persoane publice ori bine poziţionate în societate, capabile în a manipula masele şi a le plia pe structura opiniilor personale, au abilităţi oratorice sau scriitoriceşti, și de asemenea sunt pricepute în modelarea şi cosmetizarea cuvintelor. Astfel, grupurile manipulate ajung să emită „opinii” majoritare complet nepersonale, ele fiind practic opiniile impuse maiestuos de cei care aveau scopuri bine definite în a susţine ori contesta anumite decizii, acţiuni ori idei. Adepţii manipulatorilor nu filtrează opiniile sugestionate de „maeştri” ci le îmbrăţişează necondiţionat.
Dacă privim cu atenție ce se petrece la noi în țară, observăm uşurinţa cu care pot fi manipulaţi majoritatea românilor. Pe plan politic, liderii partidelor conving alegătorii să-i voteze de „n” ori promiţându-le aceleaşi iluzii de 25 ani. N-are nicio relevanţă faptul că minciunile se repetă, că promitenţii n-au realizat nimic în trecut, că unii sunt cunoscuţi impostori, corupţi sau imorali, important este că emanaţilor le reuşeşte schema. În fiecare campanie electorală vor veni cu promisiunile vechi, sforăitoare şi iluzorii, vor obţine noi mandate iar noi o vom lua de la capăt, vom contesta şi vom adula pe măsură, fără a transforma nimic esenţial în noi!!! Românii s-au rătăcit în labirintul deşertăciunilor mioritice.
Manipularea este excesiv de vizibilă în sfera justiţiei
Aţi observat opiniile emanate în grupurile largi? Membrii lor nu au capacitatea intelectuală de a filtra informaţiile ci le asimilează brute de la formatorii lor preferaţi. Dacă aceştia declară că „X” este vinovat sau nevinovat, opinia este îmbrăţişată instantaneu chiar şi atunci când afirmaţia respectivilor nu include argumente.
O altă categorie remarcată este cea a indivizilor care condamnă sau absolvă o persoană de răspundere penală funcţie de simpatiile sau antipatiile manifestate faţă de aceasta. Ei nu urmăresc înfăptuirea justiţiei în litera ei – adică una pentru toţi şi fără discriminare – ci condamnă magistraţii sau avocaţii apărători ai învinuiţilor/inculpaţilor funcţie de „relaţia chimică” existentă între ei şi cei aflaţi în cauză. Prin urmare, aceşti indivizi urmăresc înfăptuirea Justiţiei Subiective şi Personale, nefiind interesaţi de justiţie ca şi concept universal valabil.
Dacă o persoană obiectivă ar interveni într-o discuţie pe subiect şi ar aduce argumente juridice pro sau contra celor susţinute de „justiţiari” va fi insultată, calomniată şi suspectată de varii interese personale cu subiectul aflat în dispută. Minţile lor sunt atât de înfierbântate încât înţelepţii preferă să se retragă din discuţie decât să se trezească cu tot prostul în ea.
Acestea fiind caracteristicile mentalităţii românului luat ca masă, transformarea mult invocată nu are cum să apară. Chestiunea mentalului colectiv este atât de gravă încât poate fi asimilată unei boli psihice ancestrale. Tot boală psihică, creatoare de dependenţă, este şi şpaga (primită, pretinsă ori dată).
Corupţia la români manifestă simptomele adicţiei la droguri sau la jocurile de noroc. De ce credeţi că nu se renunţă la şpagă, ba chiar se propune legalizarea ei în anumite cazuri? Pentru că mita şi şpaga e parte din sângele românului. El are nevoie de doză zilnică, ignoră riscurile predictibile şi refuză să intre benevol în sevraj. În unele cazuri, îl ajută DNA-ul sau instanţa.
Capacitatea primară a românului luat ca masă este aceea de a se mişca printre roțile manipulării
Aceasta este adânc înfiptă în ADN-ul nostru şi fără ea habar n-am avea cum să funcţionăm, cum să reacționăm şi cum să gândim. Personajul colectiv numit român este o simplă jucărie printre roţile manipulării, controlată continuu de maeştrii jocului. Dacă s-ar elimina una dintre roţi, românul nu se va mai simţi în siguranţă, nu se va mai simţi întreg pentru că habar n-are ce să facă necontrolat, nesupus, cum să gândească, cum să ia decizii şi mai ales nu ştie cum să-şi managerieze propria libertate.
În aproape orice moment al vieții noastre, fie din sfera politică, din sfera afacerilor sau din viaţa trăită în comunitate, comportamentul social sau gândirea etică ne sunt impuse şi dominate de un număr relativ mic de persoane care înțeleg perfect procesele mentale și sociale aplicabile maselor. Ei sunt cei care trag firele şi care controlează mintea masei. Conştientizarea manipulării este primul pas spre autonomia individului iar conştientizarea implică responsabilizare.
Când va decide românul că trebuie să rupă lanțurile dintre el şi manipulatori şi că a venit vremea să-și ia viaţa în propriile mâini?
Citiți și:
Cât de important mai este omul pentru statul român?
În societatea contemporană, conformismul ne răpeşte libertatea
yogaesoteric
3 decembrie 2017