Ce criză economică urmează?
Când lumea se apropie de sfârșitul unei ere în care banii erau practic liberi, marea întrebare este care vor fi consecințele creșterii ratelor dobânzilor. Nu sunt greu de identificat posibilele probleme.
Multe guverne par vulnerabile. Există îngrijorări în ceea ce privește Regatul Unit, unde datoria națională este acum echivalentă cu aproximativ 100% din producția economică.
Dar cum rămâne cu Italia, unde datoria națională este de 150% din venitul național? Ar putea să cedeze într-un nou cerc vicios al creșterii datoriei și al costurilor de împrumut? Cât timp mai pot fi susținute obligațiunile sale de ratele scăzute ale dobânzilor din zona euro și de măsurile de sprijin oferite de Banca Centrală Europeană?
În cazul Japoniei, datoria guvernamentală se situează la 260%. Banca Japoniei a început să se întrebe cât timp poate dura politica monetară extrem de relaxată – un aspect al sistemului său financiar care nu a fost cu adevărat interogat până acum.
Mai multe bănci comerciale s-ar putea clătina. Îndoielile se învârt de mulți ani în jurul unor nume mari din Europa, în special Credit Suisse, ale cărei acțiuni au scăzut dramatic la începutul lunii martie pe fondul temerilor că ar putea fi următoarea.
Investitorii au retras 120 de miliarde de dolari în ultimele trei luni ale anului trecut din cauza îngrijorărilor legate de sănătatea financiară a băncii. Însă prețul acțiunilor sale era în scădere de și mai mult timp, cu 68% în ultimul an.
Îngrijorările legate de faptul că nici măcar cel mai mare acționar al Credit Suisse – Banca Naţională din Arabia Saudită, deţinută în proporţie de 37% de fondul suveran de investiţii din țară ‒ nu ar putea fi dispus să pună mai mulți bani la dispoziție pentru a o susține au sporit tensiunile. S-a presupus că aceste bănci vor beneficia de marjele de profit mai mari care însoțesc de obicei ratele mai mari ale dobânzilor. Dar aceste marje ar putea fi erodate dacă băncile ar fi nevoie să plătească mai mult pentru a atrage și a păstra depozitele de la investitorii nemulțumiți. Brațul britanic (profitabil) al Silicon Valley Bank (profitabil) a găsit un cumpărător, HSBC, fără mari riscuri pentru contribuabil. Însă salvarea stângace a SVB din California, în SUA, ar putea duce la mai multe crize, deoarece oamenii și companiile își asumă riscuri suplimentare în așteptarea unei salvări în cazul în care treburile merg prost. În afara sectorului financiar, părți semnificative ale economiei europene vor simți pe deplin noile majorări ale ratelor dobânzii. Și s-ar putea trezi în curând că nu le mai pot susține.
De asemenea, creșterea costurilor creditelor ipotecare și incertitudinea economică sporită au dus deja la o încetinire bruscă a pieței imobiliare și a construcției de locuințe, atât în Europa, cât și în SUA.
Pentru persoanele fizice, aceasta ar putea fi vârful aisbergului, pe măsură ce tot mai mulți proprietari ies din actualele rate fixe scăzute și este necesar să refinanțeze la rate mult mai mari. Nu numai că oamenii și-ar putea pierde casele, ci ar putea duce la o scădere a prețurilor locuințelor cum nu am mai văzut de la prăbușirea din 2008.
Și proprietatea comercială este în pericol. Folosite atât de des în scopuri investiționale, ratele mai mari ale dobânzii fac acest sector mult mai puțin atractiv.
În timp ce finanțarea tranzacțiilor imobiliare devine mai costisitoare, apetitul scade, ceea ce înseamnă că se construiesc mai puține proiecte – o pierdere atât pentru investitori, cât și pentru productivitatea economică în general.
În 1992, magnatul american Warren Buffett a inventat expresia „Doar când se retrage fluxul afli cine a înotat în pielea goală”. Acum, când potopul de bani ieftini s-a scurs, iar ratele dobânzilor sunt în creștere, este de așteptat să vedem multe alte dezvăluiri neplăcute.
Citiți și:
După ce „se rezolvă” o criză bancară, o alta îi ia imediat locul
Autoritățile se folosesc de criza bancară pentru a introduce moneda digitală a băncii centrale, avertizează experții
yogaesoteric
11 iulie 2023