De-a lungul istoriei, oamenii au afişat reţineri în faţa evoluţiei tehnologiei. Orice etapă evolutivă a presupus şi un nivel sporit de informaţie, precum şi un efort mai mare de receptivitate. Un exemplu în acest sens este şi trecerea ziarelor în varianta online. De cele mai multe ori, însă, vocile care reclamă îngrijorarea populaţiei îşi centrează argumentele asupra unui public-ţintă: copiii. Însă sunt cu adevărat legitime aceste invocări? Indiferent de argumente, sunt anumite aspecte pe care nu trebuie să le pierdem din vedere când vorbim despre internet, potrivit The Guardian.
În primul rând, nu uitaţi că „internetul” este un termen foarte vag, având în vedere multitudinea de înţelesuri pe care o poate căpăta. Exemplul dependenţei faţă de jocurile de noroc online ne arată cum percepţia unor oameni poate fi influenţată în mod negativ atunci când se referă la impactul internetului, deşi internetul în sine nu este principalul vinovat în astfel de situaţii. Oricum, internetul ne furnizează mult mai uşor accesul la informaţie decât orice altceva.
Deci, cum şi în ce mod ne-ar putea afecta activitatea cerebrală?
Prea multă informaţie?
Este important să nu uităm de procesul de asimilare a informaţiei la care creierul este supus în orice moment. Indiferent că vorbim despre vizionarea unui film sau a oamenilor dintr-un parc, creierul şi sistemul vizual sunt supuse unui efort similar în traducerea detaliată a informaţiei senzoriale receptate. Cu toate acestea, creierul nu va procesa totul, ci va filtra şi extrapola esenţialul, fiind adaptat la respingerea informaţiei care nu îi foloseşte. Astfel, este puţin probabil ca internetul să determine contrariul.
Google îmi distruge deja memoria?
O altă îngrijorare se referă la acccesul constat la informaţie care poate prejudicia memoria. Lucrurile nu stau chiar aşa. Ceea ce experimentăm în viaţa noastră ajunge să fie amintit mult mai uşor în funcţie de semnificaţia momentului trăit. Emoţia se păstrează mult mai uşor în minte decât orice altă amintire cu rezonanţă abstractă. Sunt studii care arată că efortul de reţinere a informaţiilor antrenează memoria. Pe de altă parte, sunt şi cercetători care susţin că un mediu cât mai diversificat şi stimulant ajută activitatea cerebrală cel mai bine, aşa că online-ul ar fi de preferat în detrimentul exerciţiului de reţinere. În acelaşi timp, sunt analize care sugerează că prezentarea mult prea detaliată a paginilor web furnizează informaţie în exces şi capacitatea creierului de a reţine nu ar putea cuprinde cât mai mult, pe termen lung.
Concurez tot timpul pentru like-uri?
Interacţiunile sociale sunt un factor major în creionarea unei dezvoltări sănătoase, atât la nivel mental, cât şi emoţional. Oamenii sunt, prin natura lor, nişte fiinţe sociale. Ceea ce internetul a adus în plus a fost înlesnirea interacţiunii dintre oameni şi spargerea barierei distanţei. Asta înseamnă că orice gândim poate fi împărtăşit cu ceilalţi şi oriunde ne-am afla putem să luam legătura cu ceilalţi. Aceste sentimente pozitive pe care le determină confirmarea pe care o primim în social-media lucrează, dintr-un anumit punct de vedere, la fel ca drogurile. De aceea nu este exclus ca dependenţa faţă de sistemul media să se transforme treptat într-o reală problemă.
Citiți și:
Un necesar semnal de alarmă: efectul nefast al internetului asupra creierului uman
Jumătate dintre adolescenții americani se simt actualmente «dependenți» de dispozitivele lor mobile
yogaesoteric
26 noiembrie 2016