Cei care folosesc Inteligența Artificială își pierd abilitatea de a gândi critic

Funcții precum capacitatea de memorare, atenția sau rezolvarea unor probleme au un rol important în procesele gândirii la oameni. Și sunt afectate puternic în ultima vreme, arată un studiu recent, realizat pe 600 de britanici.

Pe măsură ce încrederea în inteligența artificială crește de la o zi la alta, și pe măsură ce influența acesteia crește rapid în viața fiecăruia dintre noi, capacitatea oamenilor de a gândi critic se diminuează simțitor, afirmă dr. Michael Gerlich, profesor în cadrul SBS (Swiss Bussines School din Zurich), într-un studiu publicat în revista de specialitate Societies.

Unul dintre aspectele atractive ale aplicațiilor IA este acela că aceasta preia și rezolvă probleme care necesitau efort intelectual, subliniază autorul studiului. Iar în condițiile în care astfel de tehnologii evoluează rapid și în căi pe care puțini le anticipează, procese precum memorarea, concentrarea pe probleme, atenția sau rezolvarea sunt afectate.

Dr. Gerlich a selectat un eșantion de peste 600 de persoane din Marea Britanie, subiecți pe care i-a distribuit în trei grupe de vârstă (17-25, 25-45 și +46 de ani). Aceștia au primit mai multe formulare în care au notat atât tendința de a folosi aplicații IA, precum și teste care să le evalueze capacitățile cognitive.

Rezultatele au arătat fără echivoc o corelație semnificativă între utilizarea IA și scăderea abilităților de a evalua critic o informație, dar și de a rezolva probleme. Practic, cu cât mai mare era dependența de inteligența artificială, cu atât mai scăzut era scorul performanțelor cognitive ale subiecților.

Membrii grupului de vârstă 17-25 de ani au prezentat cele mai mici scoruri, comparativ cu persoanele cu vârste mai înaintate. Iar asta, în opinia cercetătorului elvețian, indică în mod cert tendința celor tineri de a folosi tot mai mult noile tehnologii IA.

Implicațiile sunt mult mai profunde decât ar părea la o primă vedere

Chiar dacă au recunoscut faptul că folosesc uzual aplicațiile IA, cei mai mulți dintre cei chestionați și-au exprimat îngrijorarea cu privire la reducerea capacității lor de a gândi critic. Iar implicațiile studiului sunt nu doar mai profunde decât ar putea părea, ci pot duce la decizii controversate.

Școlile și universitățile ar putea impune limite în folosirea IA, tocmai pentru a contrabalansa efectul acestora și pentru a spori capacitatea de a gândi critic a tinerilor.

Este însă dificil de luat o decizie atâta vreme cât dezvoltatorii de sisteme IA asigură că instrumentele lor încurajează un nivel de implicare, mai degrabă decât încrederea pasivă. De asemenea, factorii de decizie pot susține că programele de alfabetizare digitală sunt benefice, iar cei care le urmează pot fi încurajați să navigheze eficient în mediul tehnologic.

Prin urmare, nu este deloc clar modul în care ar fi bine să se intervină. Iar natura duală a IA (una care ajută pe de o parte, dar care reduce capacitățile cognitive pe de alta) rămâne un subiect de controversă.

Intrăm într-o nouă fază a evoluției umane?

Este posibil, subliniază autorul studiului, ca omenirea să intre, pur și simplu, într-o nouă etapă a evoluției sale. Una în care gândirea critică este apanajul trecutului, iar oamenii viitorului nu mai au nevoie de ea, atâta vreme cât vor avea sisteme care să gândească în locul lor. Și, poate, să ia decizii.

Așa cum abilitățile de supraviețuire în natură nu mai sunt necesare, așa și abilități precum scrisul de mână cursiv, calculele fără ajutorul computerului, redactarea unor texte fără autocorect sau cărți fără varianta audio, vor deveni perimate în viitorul apropiat.

Cum ne vom comporta cu un IA care ne ajută să ne prelungim viața?

Pe de altă parte, adaugă dr. Gerlich, sistemele IA sunt încă într-o etapă incipientă. Dar dacă acestea vor evolua suficient de mult pentru a depăși abilitățile umane? Dacă vom avea tehnologii IA care să depisteze cancerul acolo unde oamenii dau greș, ba chiar să găsească un tratament pentru acesta? Deja există aplicații IA excepționale în medicină. Ar mai exista obiecții atunci?

Dacă IA ar crea metode de a consuma o hrană mai sănătoasă, de a respira un aer mai curat, de a rezolva problema încălzirii globale? În astfel de scenarii, ar mai fi luat în considerare avansul IA ca un factor cu influență nefastă asupra capacităților cognitive ale oamenilor?

Este adevărat că unele profesii, așa cum sunt cele ce implică munca fizică pentru a rezolva probleme, vor fi afectate mai puțin. Sau, cel puțin, vor avea nevoie de un timp mai îndelungat pentru a fi afectate direct. A se vedea cazul instalatorilor, al electricienilor șamd.

Însă, și aici, sistemele IA vor evolua suficient de mult pentru ca, în timp, să înlocuiască nevoia de gândire critică a omului, concluzionează Michael Gerlich. Iar scenariul care se prefigurează poate fi unul înfricoșător, cel puțin în aparență. Mai exact, epoca în care omul era singurul capabil de gândire critică să ajungă la final mai rapid decât s-ar aștepta cineva.

Utilizarea intensivă a inteligenței artificiale generative ar putea avea un efect surprinzător asupra gândirii critice a profesioniștilor, reducând efortul intelectual și încrederea în propriile abilități. Un studiu realizat de Microsoft și Universitatea Carnegie Mellon analizează cum aceste tehnologii schimbă modul în care oamenii iau decizii și verifică informațiile.

Cercetarea s-a bazat pe un eșantion de 319 profesioniști din IT, media, finanțe, educație și alte domenii, activi în țări precum SUA, Canada, Regatul Unit, Africa de Sud și Polonia. Participanții au fost analizați în funcție de modul în care folosesc instrumente de inteligență artificială generativă, cum ar fi ChatGPT, Microsoft Copilot și Gemini, fiind colectate 936 de exemple de utilizare concretă în activitatea lor zilnică.

Rezultatele au scos la iveală un fenomen îngrijorător. Pe măsură ce IA este utilizată mai des, oamenii tind să accepte informațiile generate fără o verificare atentă, reducând astfel implicarea gândirii critice. Cei care au o încredere mai mare în aceste tehnologii sunt mai puțin predispuși să analizeze și să evalueze critic răspunsurile primite. În schimb, scepticii sunt mai atenți la detalii, corectează erorile și își păstrează o abordare mai activă în procesul de luare a deciziilor.

Un alt efect surprinzător este uniformizarea soluțiilor oferite de utilizatorii IA. Deoarece modelele generative funcționează pe baza tiparelor, persoanele care se bazează excesiv pe aceste instrumente ajung să producă rezultate similare între ele, în timp ce aceia care lucrează fără IA oferă soluții mai diverse și mai creative.

Această tendință ridică semne de întrebare cu privire la viitorul gândirii independente în era automatizării. Dacă profesioniștii continuă să se bazeze din ce în ce mai mult pe IA, fără să își exerseze gândirea critică, ar putea apărea un efect de dependență tehnologică, în care oamenii renunță treptat la procesul de analiză și de luare a deciziilor proprii.

Citiți și:
Inteligența artificială a luat-o razna | Un nou instrument al OpenAI descris ca având „robustețe și precizie la nivel uman” inventează tratamente medicale
Sistemul de supraveghere în masă alimentat de Inteligența Artificială utilizat în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris va deveni permanent

 

yogaesoteric
10 aprilie 2025