Cenzura internetului este dorită

 

Mihai Răzvan Ungureanu, actualul şef al Serviciului de Informații Externe al României (SIE), fost membru al CC al UTC pe vremea lui Ceaușescu, fost șef al Fundației Soros, filiala Iași, lobby-istul pro cianurare al canadienilor de la Gold Corporation, lobby-istul gazelor de șist, cel care a dat Ungariei pe nimic Fundația Gojdu și cel a cărui nevastă e plătită cu zeci de mii de euro pe an de către OMV, mai nou militează pentru cenzura internetului.

Mihai Răzvan Ungureanu regretă „absenţa reglementărilor” din spațiul virtual și sugerează prin „absența reglementărilor garantate de instituţii cu atribuţii în domeniu” că e nevoie de o cenzură pe baze ideologice a postărilor de pe internet.

Declarațiile sale vin după ce recent Alina Mungiu-Pippidi de la România Curată a făcut apel la cenzură și a cerut SIE „să securizeze spațiul de dezbatere publică”.

Fără pic de rușine, iată că aceste două personaje instigă împotriva dreptului la liberă exprimare, drept garantat de Constituția României. Sunt tot mai multe semne că unora nu le plac deloc libertățile democratice și drepturile fundamentale ale omului, și le vor băga pumnul în gură cu prima ocazie celor care au o altă părere decât a lor.

Constituția României – Libertatea de exprimare, ARTICOLUL 30
(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.
(4) Nicio publicaţie nu poate fi suprimată.

Directorul SIE a declarat în 17 martie că frecvenţa şi complexitatea atacurilor cibernetice, concomitent cu diversificarea ţintelor, au crescut, afirmând că absenţa unor norme unanim acceptate au transformat spaţiul virtual într-un nou vest sălbatic. El a spus că, deşi probabilitatea unui atac cibernetic catastrofic la adresa României rămâne redus, dependenţa în creştere a societăţii noastre de tehnologie creşte vulnerabilitatea ei în faţa atacurilor cibernetice care pot afecta performanţa economică a ţării şi siguranţa naţională.

„Suntem de două ori mai interesaţi de a avea în România un sistem informatic general ale cărui probleme să îşi găsească soluţii rapide şi complete tocmai pentru că ştim cum arată sistemele informatice ale ţintelor noastre”, a declarat Mihai Răzvan Ungureanu, la dezbaterea „Securitatea cibernetică – De la protecţia individului, la securitatea naţională”, organizată la Parlament, conform Mediafax.

Şeful SIE a spus că „la nivel global, au crescut frecvenţa, amploarea, complexitatea şi gravitatea atacurilor cibernetice, concomitent cu diversificarea ţintelor acestora”.

„Tot mai mulţi actori internaţionali dezvoltă instrumente complexe în spaţiul cibernetic pe care le folosesc ofensiv pentru a-şi promova interesele ideologice, politice sau economice. Pe de altă parte, capabilităţile defensive se dezvoltă cel puţin deocamdată reactiv întotdeauna, din păcate, cu un pas în urma sistemelor defensive”, a explicat Ungureanu.

El a afirmat că tehnologia atacurilor evoluează de la pagube medii la ameninţări serioase la adresa securităţii informaţiei şi infrastructurii critice naţionale, afirmând că eforturile şi costurile relativ reduse ale atacurilor cibernetice vor atrage din ce în ce mai mulţi actori statali şi nestatali.

„Amploarea acestui fenomen va creşte pe măsură ce actorii statali vor conştientiza câştigurile importante pe care le pot obţine în urma unor atacuri cibernetice; eforturile şi costurile de realizare sunt relativ reduse, iniţial atacatorul deţine toate avantajele, nu există nicio formă reală de descurajare, iar riscul de contraofensivă este minimal. Este greu de apreciat diferenţa dintre actorii statali şi nestatali, dacă colaborează direct sau tacit”, a spus Ungureanu.

Directorul SIE a mai spus că este foarte posibil ca alte voci decât cele transatlantice şi europene să îşi promoveze valorile în mediul digital.
„Impactul geopolitic al efervescenţei din spaţiul digital creşte exponenţial odată cu schimbarea rapidă a demografiei utilizatorilor spaţiului virtual dinspre N-V către S-E şi este foarte posibil ca alte voci decât cele transatlantice şi europene să vorbească mai răspicat în mediul virtual promovând valori şi idei diferite de cele cu care suntem noi, societatea occidentală, obişnuiţi”, a spus directorul SIE.

Potrivit lui Mihai Răzvan Ungureanu, în absenţa unor norme unanim recunoscute ale spaţiului digital, garantate de instituţii cu atribuţii în domeniu, acţiunile statelor de promovare a intereselor economice şi politice prin intermediul internetului au transformat mediul digital într-un nou vest sălbatic, absenţa reglementărilor încurajând o cursă contratimp a ultimilor veniţi şi o cursă a înarmărilor între actorii consacraţi.
„Mediul digital şi-a câştigat astfel statutul de armă specifică a războiului hibrid al secolului XXI”, a apreciat Ungureanu.

Citiţi şi:
Noul consens politic: SRI şi Cyberint pentru controlul total al internetului
Războiul pornit împotriva libertății de exprimare
A început oficial cenzura internetului în România! ONG-urile trag un semnal de alarmă

yogaesoteric
19 iunie 2016

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More