Cercetătoarea de la Harvard care «pune» organele umane pe cip: «Modul în care dezvoltăm medicamente noi este prea costisitor» VIDEO

Cercetătoarea americană Geraldine Hamilton povestea, în iunie 2013, la un eveniment TED din Boston, despre munca ei revoluţionară: construieşte organe umane şi le pune pe un cip.

„Avem, în domeniul sănătăţii globale, o problemă prezentă de rezolvat, şi anume modul în care cercetăm şi dezvoltăm medicamente noi e prea costisitor, durează prea mult şi eşuează mai des decât reuşeşte”, cu această frază şi-a început Geraldine Hamilton, discursul la TEDxBoston, în iunie 2013.

Cercetătoarea are un doctorat în Biologie Celulară şi Toxicologie obţinut de la Universitatea Hertfordshire din Marea Britanie, doctorat realizat împreună cu compania farmaceutică GlaxoSmithKline. Geraldine s-a înscris apoi la studii postdoctorale la Universitatea North Carolina. Domeniile sale de interes, după cum este prezentată pe site-ul ted.com, sunt: organe umane pe cipuri, toxicologie, mecanismul medicamentelor, biologia celulelor ficatului etc.

Celor prezenţi în sala TEDxBoston le-a povestit despre cercetările sale şi despre cum „trebuie să devenim arhitecţi de celule”. Prelegerea sa evidenţia cum testarea medicamentelor pe celule umane scoase din trup şi puse în vase Petri nu funcţionează deoarece „nu le place mediul pentru că este diferit de trup”. Iar testele pe animale „nu prezic ce se petrece în cazul oamenilor când sunt trataţi cu un anumit medicament”. Prin urmare, afirma cercetătoarea, este necesar să fie găsite metode mai bune.

„Dacă vrem să avem celule fericite în afara trupului, trebuie să devenim arhitecţi de celule, să creăm şi să construim un mediu adecvat pentru ele. La Institutul Wyss (n. r. institut în cadrul Universităţii Harvard) am făcut asta. Se numește organ în cip. Şi iată unul dintre ele. Frumos, nu? Dar şi uluitor. Aici este, trăieşte şi respiră un plămân uman în cip”, explică specialista.

Mai adaugă că mulţi cercetători au încercat să crească celule în laborator, prin diverse tehnici.
„Vă arăt această imagine, nu pentru că este frumoasă, ci pentru că ne oferă multe informaţii despre modul în care acţionează celulele din cip (…) Nu ne-am oprit aici, avem şi un intestin în cip”, mai explică Geraldine Hamilton.

Ea susţine că planul nu este să recreeze un om întreg pe cipuri, ci să recreeze „o funcţionalitate suficientă pentru a putea prezice ce se petrece în trupul uman”.
Este convinsă că organele din cipuri vor modifica radical modul în care se vor face studiile clinice.

„Fiecare dintre noi suntem diferiţi, iar diferenţele înseamnă că reacţionăm foarte diferit şi uneori imprevizibil la medicamente. Acum câţiva ani am avut o durere acută de cap, de care nu puteam scăpa şi m-am gândit să fac ceva diferit. Am luat Advil. După 50 de minute, mă aflam în drum spre camera de gardă cu un atac acut de astm. Nu a fost fatal, după cum vedeţi, dar câteodată reacţiile adverse pot fi fatale. Cum le prevenim? Ne putem imagina că, într-o zi, o avem pe Geraldine pe un cip, sau pe Danielle pe un cip. Medicină personalizată”, încheie cercetătoarea.

Citiți și:

Cipul pentru «augmentarea» creierului, disponibil în 3-5 ani. Dimensiuni între 1,9 şi 2,2 milimetri

Medicina care vindecă definitiv nu este rentabilă

yogaesoteric
24 martie 2019

Also available in: Français