Cererea ca infanteriști marini ucraineni să fie antrenați în România, aprobată de Parlament
Plenul Parlamentului a votat la 1 octombrie solicitarea președintelui Iohannis pentru găzduirea pe teritoriul național a facilități de instruire în domeniul maritim prin sprijinirea procesului de instruire a militarilor infanteriei marine ucrainene, relatează stiripesurse.ro.
Pe 18 septembrie, în scrisoarea trimisă Parlamentului, Iohannis spunea că evoluțiile recente ale războiului de agresiune dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei au evidențiat necesitatea intensificării și diversificării instruirii forțelor armate ucrainene, potrivit stiripesurse.
În cadrul reuniunii Grupului de contact pentru Ucraina (UDCG), s-a promovat constituirea de coaliții cu scop de coordonare a eforturilor națiunilor contributoare pentru Ucraina, prin dezvoltarea de capabilități militare în conformitate cu standardele NATO, se mai arată în document.
Marea Britanie alături de Norvegia și-au asumat rolul de națiuni coordonatoare ale Coaliției pentru capabilități maritime, iar, alături de celelalte linii de efort pe care să se concentreze sprijinul națiunilor contributoare, partenerul britanic a propus înființarea unei facilități de instruire în domeniul maritim ca element ce ar aduce o contribuție semnificativă pe dimensiunea sprijinului acordat forțelor armate ucrainene, având ca obiectiv consolidarea efortului comun al comunității maritime internaționale în dezvoltarea forțelor navale ucrainene și a infanteriei marine ucrainene, mai transmite Iohannis în cererea adresată Parlamentului.
În urma analizei efectuate, a rezultat că România are posibilitatea de a contribui la Coaliția pentru capabilități maritime, prin găzduirea pe teritoriul național a facilității de instruire în domeniul maritim, precum și prin sprijinirea procesului de instruire a militarilor infanteriei marine din Ucraina, în limita capabilităților existente.
Conceptul propus și aprobările provizorii ale forțelor partenere prevăd ca facilitatea să funcționeze pentru o perioadă de doi ani, urmând ca România să își exprime dreptul de a înceta angajamentul în orice moment pe durata desfășurării procesului de instruire sau după expirarea perioadei stabilite.
Contribuțiile comunității internaționale vor susține operarea facilității, iar finanțarea și planificarea sprijinului pentru dezvoltarea inițială vor fi asigurate în totalitate de Marea Britanie.
O a doua scrisoare trimisă la Parlament și adoptată de aleși vizează aprobarea participării Armatei României la misiunea de Asistență de Securitate și instruire NATO-NSATU.
În document se arată că, pe fondul evoluției agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei, respectiv al efectelor asupra capacității de apărare a forțelor armate ucrainene, la Summitul NATO de la Washington, din 10 iulie, s-a decis înființarea unei misiuni de Asistență de Securitate și instruire NATO pentru Ucraina (NATO Security Assistance and Training for Ukraine – NSATU).
Obiectivul noii misiuni este coordonarea, sub comanda Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), a asistenței în domeniul securității pentru Ucraina și sprijinirea creșterii interoperabilității armatei ucrainene, fără angajarea NATO ca parte la conflict.
Astfel, NATO va prelua coordonarea tuturor inițiativelor bilaterale și multilaterale actuale, desfășurate sub diverse formate, destinate furnizării sprijinului internațional destinat Ucrainei, în condițiile în care 99% din acesta este asigurat de state aliate. Miza este de a asigura predictibilitatea și coerența sprijinului pentru Ucraina, pe termen mediu și lung.
NSATU include structuri de comandă şi control dispuse în Belgia şi Germania, precum şi trei noduri logistice Logistics Enabling Nodes, stabilite în locaţii din Polonia (LEN-P), România (LEN-R) şi Slovacia (LEN-S).
În acest context, în conformitate cu prevederile art. 119 din Constituţia României, precum şi ale Legii nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, cu modificările şi completările ulterioare, la solicitarea ministrului Apărării Naţionale, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Iohannis a propus Parlamentului României aprobarea participării Armatei României la misiunea de Asistență de Securitate şi instruire NATO-NSATU, începând din anul 2024, prin punerea la dispoziție a infrastructurii și echipamentelor necesare pentru găzduirea şi operarea, pe teritoriul naţional, a facilităţii Logistic Enabling Node-Romania (LEN-R), în cadrul Bazei 71 Aeriene Câmpia Turzii, și a unui efectiv de până la 100 de militari (personal de stat major în cadrul comandamentelor misiunii, instructori în cadrul modulelor de instruire organizate în afara teritoriului naţional, precum şi detaşamente specializate pentru completarea LEN-R care funcţionează pe teritoriul României).
Fondurile financiare necesare participării la misiuni sunt asigurate din bugetul alocat Ministerului Apărării Naţionale, în condiţiile legii.
O a treia scrisoare, de care Legislativul doar a luat act, fiind deja aprobată de Iohannis, vine ca urmare a solicitărilor de asistență militară adresate de Ucraina și la care Suedia şi-a manifestat sprijinul prin donarea, în cursul lunii august 2024, a unor bărci de asalt.
În acest context, Suedia a solicitat sprijinul României pentru stabilirea unei locaţii şi staţionarea bărcilor de asalt, urmând ca acestea să fie puse în funcţiune de personalul suedez, constând în 35 de persoane. Personalul suedez a intrat pe teritoriul României în a doua jumătate a lunii august şi a solicitat să aibă acces în Baza aeriană Mihail Kogălniceanu şi în Portul Militar Mangalia.
De asemenea, partea suedeză a solicitat şi asigurarea sprijinului logistic necesar pentru personalul ucrainean care va participa la activităţile de instruire (transport, hrană, cazare, combustibilul necesar funcţionarii ambarcaţiunilor şi alte posibile elemente de sprijin logistic pe durata activităţilor de instruire).
Așadar, Iohannis informează Parlamentul că a aprobat tranzitarea teritoriului naţional a echipamentelor şi bunurilor materiale donate Ucrainei de către Suedia şi, la solicitare, instruirea militarilor din cadrul detaşamentului ucrainean care va prelua ambarcaţiunile donate.
Fondurile financiare necesare vor fi asigurate din bugetul alocat Ministerului Apărării Naţionale, care va efectua demersurile necesare pentru recuperarea cheltuielilor înregistrate în cadrul mecanismului stabilit la nivelul misiunii de asistentă militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina), în situaţia în care se vor executa activităţile de instruire a militarilor ucraineni care vor conduce ambarcaţiunile.
Ultima scrisoare despre care Parlamentul a fost informat prevede desfășurarea activității de instruire și exerciții cu partenerul american, inclusiv prepoziționarea pe teritoriul României, pentru o perioadă de până la doi ani, a unui contingent american de forțe navale pentru operații speciale.
Comandantul Comandamentului Forţelor pentru Operaţii Speciale al SUA din Europa (SOCEUR) l-a informat pe şeful Statului Major al Apărării cu privire la intenţia fermă de creştere a numărului de militari dislocaţi în România, concomitent cu prepoziționarea unor produse militare, echipamente şi materiale din înzestrarea United States Naval Special Warfare (US NSW), în scopul instruirii în comun şi creşterii capacității de asigurare a unui răspuns adecvat la eventualele provocări de securitate din regiunea Mării Negre, se menționează în cea de-a cincea scrisoare trimisă de Iohannis la Parlament.
În conformitate cu prevederile Constituției, la propunerea prim-ministrului și după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Iohannis informează că a aprobat desfăşurarea de activităţi de instruire şi exerciţii cu partenerul american, inclusiv prepoziționarea pe teritoriul României, pentru o perioadă de până la doi ani, a unui contingent american de forţe navale pentru operaţii speciale.
Citiți și:
Noul ambasador rus la București: Se creează o impresie că România este atrasă în mod insistent în conflictul din Ucraina, împingând-o la acțiuni mai intense
Adrian Onciu: Să trăiți! România devine bază militară
Guvernul a alocat 2,5 miliarde de euro pentru noua bază militară NATO de la Mihail Kogălniceanu. Proiectul prevede construirea de școli, grădinițe, chiar și un spital
yogaesoteric
15 octombrie 2024