Chimia este ştiinţa vieţii

„În natură nu poate exista nici haos, nici dezordine, este chiar necesar să existe o lege fundamentală care să ţină cont de diferenţele şi asemănările existente între elemente.”
D. I. Mendeleev

Chimia reprezintă o ştiinţă a vieţii. Studierea ei este importantă şi ne ajută la îmbunătăţirea stării de sănătate dacă ştim să ne alimentăm sănătos. Cunoaşterea rolului unor elemente chimice în organismul uman, efectelor lor asupra sănătăţii şi a surselor de procurare, reprezintă o necesitate a fiecărui individ.

11 elemente chimice alcătuiesc 99,99% din atomii organismului uman:
oxigen (O) – 65%, carbon (C) – 18%, hidrogen (H) – 10%, azot (N) – 3%, calciu (Ca) – 1,5%, fosfor (P) – 1%, potasiu (K) – 0,35%, sulf (S) – 0,25%, sodiu (Na) – 0,15%, magneziu (Mg) – 0,005%, clor (Cl) – urme.

Fluorul (F), manganul (Mn), fierul (Fe), cobaltul (Co), cuprul (Cu), zincul (Zn), seleniul (Se), molibdenul (Mo), iodul (I), cromul (Cr) se numesc microelemente şi totalizează 0.7% din organismul uman.

Macroelementele: sodiul (Na), clorul (Cl), calciul (Ca), fosforul (P), magneziul (Mg), potasiul (K) sunt necesare organismului în proporţie mai mare.

Iată ce cantități din elementele chimice sunt necesare zilnic organismului uman:

Sodiul (Na) se asimilează din sare, morcovi, sfeclă şi anghinare. El controlează absorbţia, distribuţia, reţinerea şi eliminarea apei din organism.

Potasiul (K) se găseşte în cartofi, roşii, seminţe de floarea-soarelui, portocale, grepfrut, mere, struguri, banane, lapte, ceai. Lipsa lui din organism duce la stare de oboseală, crampe musculare, nervozitate, aritmie cardiacă, stări depresive şi stări de vomă.

Magneziul (Mg) se găseşte în cerealele integrale, fulgi de porumb, ovăz, grâu, orz, secară, nuci, alune, gălbenuș de ou, ciocolată şi banane. Carenţele de Mg duc la dureri de cap, ameţeli, senzaţia lipsei de aer, insomnie, scăderea tensiunii arteriale, fragilitatea unghiilor, dinţilor şi a părului, oboseală şi lipsa apetitului.

Calciul (Ca), se găseşte în lapte şi produse lactate, gălbenuş de ou, conopidă, semințe de susan, soia, fasole, mazăre, ţelină. Carenţele de Ca creează senzaţie de amorţeală sau furnicături în membre, cârcei, stări de melancolie, apatie.

Fierul (Fe) se găseşte în gălbenuşul de ou, cereale integrale, ciuperci, smochine, stafide, spanac, urzici, cartofi, migdale, rădăcină de pătrunjel. Lipsa lui duce la anemie, slăbiciune, respiraţie scurtă, dureri de cap în zona frunţii, oboseală, ameţeală, paloarea pielii.

Fosforul (P) ajută în procesul de creştere şi vindecare a rănilor, se află în oase şi dinţi. Surse de fosfor: cereale integrale, gălbenuș de ou, nuci, seminţe, polen.

Manganul (Mn) se găseşte în cerealele integrale, nuci, mazăre, sfeclă, frunze de pătrunjel, ţelină, mărar. Ajută la eliminarea oboselii şi stimulează memoria.

Cobaltul (Co) se găseşte în lapte și previne anemia.

Zincul (Zn) accelerează procesul de vindecare a rănilor, elimină petele albe de pe unghii. Se găseşte în alimente de origine marină (alge), drojdie de bere, ouă, seminţe de dovleac, germeni de grâu.

Seleniu (Se) ajută la menţinerea elasticităţii ţesuturilor. Surse: germeni de grâu, tărâţe, ceapă, roşii, broccoli.

Molibdenul (Mo) acţionează preventiv asupra anemiei şi se găseşte în legume, cereale, frunze de pătrunjel, ţelină, mărar.

Cromul (Cr) se găseşte în uleiul de porumb, germeni de grâu, drojdie de bere şi ajută la scăderea tensiunii arteriale.

Iodul (I) asigură sinteza hormonilor produşi de glanda tiroidă şi se găseşte în alge marine, sare marină, nuci.

Cuprul (Cu) asigură absorbţia fierului în organism, exercitând un efect energizant. Se găseşte în fasolea uscată, mazăre, grâu, prune, alimente de origine marină (alge).

Fluorul (F) reduce frecvenţa cariilor dentare, întăreşte oasele, iar ca surse importante sunt polenul și mierea.

Citiți și:

Organismul are nevoie de elemente minerale naturale. Aflaţi ce trebuie să mâncaţi ca să fiţi sănătoşi 
Pulberile din plante 
Yoga şi alimentaţia

yogaesoteric
24 ianuarie 2016