Cine exploatează de fapt resursele României şi câţi bani plătesc pentru ele cei care o fac

Statul român a încasat, în 2016, puţin peste 1 miliard de lei din redevenţele impuse pe exploatarea resurselor de subsol, potrivit datelor furnizate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Este o scădere consistentă faţă de 2015, când s-au încasat 1,22 miliarde de lei. Ajustarea s-a făcut în principal din cauza preţurilor mici la petrol, care s-au transformat în încasări mai mici din taxe, redevenţa fiind în legătură directă cu preţul petrolului.

Aproape 80% din miliardul de lei încasat ca taxe pe exploatarea resurselor de subsol ale României vine din sectorul hidrocarburilor. Pentru prima dată, redevenţa încasată de la firmele ce exploatează gaz natural a fost mai mare, de peste două ori mai mare decât cea colectată de la firmele care deţin concesiuni de zăcăminte petroliere, iar asta pentru că preţul ţiţeiului a scăzut semnificativ, în timp ce preţul gazului a rămas aproximativ la acelaşi nivel.

Astfel, la o cantitate extrasă de gaze de 10 miliarde metri cubi de gaze, s-au colectat redevenţe în valoare de 580 de milioane de lei. Ca un ordin de mărime, la un preţ de piaţă de 180 de dolari pe mia de metri cubi, toate gazele extrase anul trecut din România ar avea o valoare de 1,8 miliarde de dolari, în timp ce taxele colectate pentru exploatarea lor se ridică la 140 de milioane de dolari. Primii cinci contribuitori, în funcţie de nivelul valoric al contribuţiei lor, sunt Petrom, Romgaz, Amromco Energy, Stratum Energy şi Foraj Sonde Craiova.

La ţiţei, o cantitate exploatată de 3,7 milioane de tone a adus o redevenţă colectată de 218 milioane de lei. Primele cinci societăţi plătitoare sunt Petrom, Stratum Energy, Romgaz, Amromco Energy şi Brent Exploration&Production.

„Redevenţele petroliere sunt în funcţie de cantităţile extrase şi de modificarea preţului de referinţă la ţiţei. Preţul de referinţă calculat de ANRM pentru ţiţeiul extras din România a scăzut ca urmare a scăderii cotaţiilor internaţionale pentru ţiţeiurile de referinţă, luate în calcul la stabilirea acestuia, conform legislaţiei în vigoare”, arătau anul trecut reprezentanţii ANRM.

Noile redevenţe, mai avantajoase pentru exploatările din mare

În prezent, redevenţele impuse de statul român în domeniul hidrocarburi, gaze şi ţiţei variază între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei, în funcţie de mărimea zăcământului.

Sistemul redevenţelor pentru petrol şi gaze este neschimbat din 2004, când a fost stabilit în vederea privatizării Petrom. Sistemul a fost prelungit de două ori, în 2014 de Guvernul Ponta şi ulterior, de facto, de Guvernul Cioloş, care nu a mai apucat să promoveze legea de modificare. Cel mai proeminent dintre producători este Petrom, care extrage aproape toată producţia de petrol a ţării şi aproape jumătate din cea de gaze naturale.

Compania controlată de austrieci a lăsat să se înţeleagă, la un moment dat, că ar putea încetini investiţiile în perimetrele din Marea Neagră, în care a descoperit zăcăminte importante de gaze naturale, dacă redevenţele nu vor fi stabilite la un nivel convenabil.

Noul sistem de redevenţe ar putea să intre în dezbatere publică în cel mai scurt timp şi în vigoare din toamna acestui an, anunţa fostul ministru al Economiei, actual premier, Mihai Tudose, care a avut conducerea comitetului interministerial. Fără să dea prea multe detalii despre noile cote de impunere, Tudose a precizat totuşi că se va face distincţie între exploatările de uscat şi din apă, în sensul că cele din apă (offshore) vor fi taxate mai puţin, pentru că şi necesită investiţii mai mari. Adică exact cum doresc americanii de la Exxon şi Black Sea Oil&Gas, care au principalele concesiuni de perimetre gazeifere din Marea Neagră, cu rezerve estimate de peste 100 de miliarde de metri cubi.

În Strategia Energetică a României 2016-2020, publicată de Ministerul Energiei, se menţionează că rezervele actuale de gaze naturale ale României se vor epuiza în 15-20 de ani, iar rezervele de ţiţei ale ţării noastre se vor epuiza şi ele în 20 de ani, rezervele actuale fiind modeste, acestea cifrându-se la 60 de milioane de tone.

Redevenţele miniere, mai ales de la cărbune

În ceea ce priveşte redevenţele adunate de la firmele care exploatează resurse miniere, acestea au fost, în 2016, în cuantum de aproape 200 de milioane de lei. De departe, cea mai mare sumă este arondată de Complexul Energetic Oltenia, de stat, cu peste 180 de milioane de lei, care exploatează lignit în Bazinul Olteniei. Pe locul doi, Societatea Apelor Minerale, tot de stat, cu 4,16 milioane de lei, apoi Heilderberg Cement – 2,96 milioane lei, Holcim – 2 milioane lei şi Cupru Min – 1,99 milioane lei.

În România, redevențele miniere se ridică la:
• 4% din valoarea producției miniere pentru cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu etc;
• Diferențiat, între 0,35 euro – 3 euro pe unitatea de producție minieră pentru diverse tipuri de substanțe;
• 4 euro/1.000 litri (echivalent în lei la cursul Băncii Naţionale a României de la data plăţii) pentru ape minerale naturale la sursă.

De remarcat, nici în 2016, ca şi în precedenţii ani, nu există vreo redevenţă încasată pe exploatările de aur. În România, deocamdată, nu există exploatări de aur.

Resursele de subsol ale României aparţin statului român. Pentru exploatarea lor, firmele plătesc o taxă – redevenţă, pe toată durata concesiunii. Potrivit Constituţiei, resursele nu pot fi vândute unor firme străine, dar pot fi concesionate.

Citiți și:

Prof. dr. Constantin Ciutacu: «Clasa politică apare ca un veritabil detaşament al legiunii străine»

Profesorul Avram Fițiu: «România este singura țară din UE care a interzis accesul animalelor în pădure, ca să poată fi jefuită în liniște» 

Pas cu pas, proiectul de distrugere în secret a României, ce se derulează implacabil
 

yogaesoteric
8 octombrie 2017